Kallas, prima femeie prim-ministru din Estonia, i-a înmânat cererea de demisie președintelui Alar Karis în timpul unei scurte întâlniri la Palatul Prezidențial din capitala Tallinn, luni.
Sub conducerea lui Kallas, în vârstă de 47 de ani, Estonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în urma invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022, amintește Associated Press.
Președintele Karis a fost citat de Baltic News Service cu declarația că în cei trei ani și jumătate ai lui Kallas la conducerea țării cu 1,3 milioane de locuitori, ea a avut de abordat mai multe crize grave, de la pandemia de coronavirus până la agresivitatea crescândă a Rusiei vecine.
Decizia următoarei noi șefe a diplomației europene a declanșat automat demisia guvernului de trei partide al lui Kallas, format din partidul ei de centru-dreapta, Partidul Reformei, Partidul Social Democrat și partidul liberal Estonia 200. Cabinetul va continua să lucreze cu titlu interimar până la învestirea noului guvern, cel mai probabil la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august.
- Te-ar putea interesa și: „Misiune îndeplinită”: UE și-a ales noii lideri de instituții: von der Leyen, Costa, Kallas
Partidul Reformei a anunțat pe 29 iunie că l-a ales pe veteranul partidului și ministrul climei Kristen Michal drept candidat pentru funcția de prim-ministru, în locul lui Kallas, a cărei ultimă misiune importantă pentru propria țară a fost să reprezinte Estonia la un summit NATO, la Washington, săptămâna trecută.
Nominalizarea lui Michal va trebui aprobată de președintele Karis și de parlamentul de 101 membri Riigikogu, unde coaliția deține o majoritate confortabilă. El a fost ministru pentru afaceri climatice din aprilie, anul trecut.
Fostul ministru al economiei și justiției, în vârstă de 49 de ani, a fost activ în Partidul Reformei, cea mai influentă forță politică estoniană, încă de la sfârșitul anilor 1990.
După nominalizarea aprobată la 28 iunie de liderii UE, Kallas va trebui să obțină aprobarea Parlamentului European în urma audierilor programate pentru toamnă. Este foarte probabil să o obțină, dată fiind repartiția mandatelor în noul legislativ european, rezultat din alegerile din luna iunie.
Ea îl va înlocui în funcția de la UE pe catalanul Josep Borrell, al cărui mandat a inclus gestionarea pandemiei mondiale, războaie la periferia UE în Nagorno-Karabah și Ucraina, criza de la frontiera cu Belarusul și dezacorduri cu privire la gestionarea de către Israel a războiului său cu gruparea Hamas din Fâșia Gaza, organizație declarată teroristă de UE și de SUA.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te