„Războiul continuă, iar Rusia continuă să comită crime, provocând daune în fiecare zi. Am documentat până acum 2500 de crime împotriva mediului", a afirmat ea, subliniind că „fiecare zi de război produce daune de aproximativ 120 de milioane de euro”.
„Ucrainenii sunt uciși cu brutalitate, ne distrug orașele și satele, ne distrug pădurile, marile noastre resurse naturale, câmpurile și lacurile. Distrug drumurile și clădirile, distrug sistemul de alimentare cu apă", a subliniat ea.
Sviridenko a atras atenția că „distrugerea digului și sabotarea centralei energetice Kahovkaia au produs consecințe catastrofale pentru oameni și mediu".
„Un milion de ucraineni au pierdut accesul la apă potabilă, 100 de mii de locuitori din 80 de așezări au fost afectați de inundații, 140 de mii de gospodării au rămas fără electricitate", a precizat ea, adăugând că refacerea naturii nu poate începe fără deminarea regiunii.
Your browser doesn’t support HTML5
Un sat ucrainean sub ape, după ruperea barajului de la Nova Kahovka
Potrivit procurorului general Andri Kostin, Ucraina investighează „pentru prima dată în istorie crimele împotriva mediului ca fiind crime de război”
În zorii zilei de 6 iunie, s-a aflat despre distrugerea barajului Nova Kahovka. Ucraina acuză Rusia de dinamitarea lui . Kremlinul a calificat distrugerea barajului drept un „sabotaj deliberat” din partea Kievului.
Reprezentanții țărilor occidentale care au vorbit despre distrugerea barajului nu au susținut în mod direct că acesta ar fi fost aruncat în aer de Rusia, dar au remarcat totuși responsabilitatea Moscovei pentru ceea ce s-a întâmplat - deoarece Rusia a fost cea care a declanșat invazia la scară largă a Ucrainei pe 24 februarie anul trecut și a ocupat o parte din regiunea Herson ( unde se află centrala Kahovskaia HPP), transformând-o într-o zonă de luptă.
Cauza distrugerii barajului de la Nova Kahovka a fost, cel mai probabil, o explozie în tunelul bazei de beton a barajului, scria ediția americană a New York Times la 16 iunie, o probă directă că Rusia a făcut-o.
Distrugerea barajului a dus la inundarea unor zone semnificative din aval, la reducerea apei din bazinul hidrografic și la criza de apă potabilă în regiune.
Distrugerea barajului Kahovka din Ucraina, o bombă ecologică cu ceas