Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale
Anticorupție.md preia un comentariu al președintelui în exercițiu al Platformei DA, Dinu Plîngău, convins că orice reformă a justiției nu va fi percepută de cetățean ca realizată fără schimbarea conducerii unor instituții, iar procurorul general, indiferent de rezultate, susținere sau ura față de acesta, va fi forțat să plece. Totodată, el crede că o simplă schimbare a procurorului general va crea doar percepție de reformă și nu reforma în sine. „Orice mecanism politic privind reforma justiției trebuie să prevadă și mecanisme de reducere a influenței, comenzilor sau simpatiilor politice asupra sistemului. Într-un stat atât de mic și cu schimbări atât de frecvente la nivel de conducere politică, mă tem să nu servească ambiția bună și sănătoasă drept exemplu sau precedent pentru forțe politice mai puțin sănătoase”, scrie Plîngău. El mai avertizează că numirea unui procuror politic poate juca festa noii conduceri, iar numirea unui om al sistemului poate crea și mai multe dezamăgiri.
Deschide.md sugerează că reacția Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) la acuzațiile președintei Maia Sandu cu privire la inacțiunea Procuraturii Generale în cazul dosarelor de mare corupție, ar fi „ticluită pe sub masă”. Asta deoarece, așa cum aflat reporterii portalului, comunicatul în care noua guvernare este învinuită de „periclitarea ordinii de drept a țării care stabilește clar regulile separației puterilor în stat și colaborarea acestora” nu a fost a fost coordonat nici pe departe cu toți membrii CSP. „Nu am fost consultată. Nici nu m-am văzut acest comunicat. Sunt în deplasare cu alte activități, respectiv, nu pot comenta acest subiect”, a declarat bunăoară jurnaliștilor una dintre membrele CSP, Lilia Potîng. Pe când Emanoil Ploșnița, președintele Uniunii Avocaților și membru al CSP, a declarat că are motive pentru a se abține de la orice comentarii, „având în vedere ultimele propuneri ale domnului ministru Litvinenco privind modificarea componenței CSP”.
Diez.md notează că Renato Usatîi pare să se fi răzgândit să părăsească funcția de primar la Bălți. După o pauză de o lună, cât a lăsat Usatîi să treacă după ce a anunțat că pleacă din politică și renunță la Primărie, supărat că blocul electoral pe care l-a condus la alegerile anticipate din 11 iulie nu a fost votat de bălțeni, acesta a apărut într-un nou live pe Internet, relatează portalul. De această dată, Usatîi și-a lăsat o portiță deschisă pentru a renunța la decizia sa, însă doar după o discuție „serioasă” cu locuitorii orașului. El a anunțat că vrea să se întâlnească cu bălțenii pe 2 septembrie și să discute cu ei rezultatele alegerilor și ce să facă mai departe. „Dacă oamenii din oraș cred în minciuni și fake-uri despre mine, atunci eu nu vreau să ocup această funcție atâta timp cât oamenii nu mă mai cred”, spune Usatîi.
Jurnal TV a intrat în posesia unei sesizări adresate Președinției și Ministerului de Interne, în care se arată că Dorin Damir, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, s-ar fi ales ilegal cu o bogată colecție de arme. El ar fi profitat de statutul de „agent sub acoperire”, care i-a fost acordat de către fostul șef al Direcției Operațiuni Speciale, Valeriu Cojocaru. Potrivit autorilor sesizării, Damir deține ilegal arme automate, iar unele permise sunt înregistrate în sistemul de evidență ca fiind fără termen, fapt neadmis de legislație. Toate aceste facilității i-au fost acordate lui Damir prin abuz, neglijență în serviciu și trafic de influență, infracțiuni săvârșite de către persoanele cu funcții de răspundere din cadrul IGP, se arată în sesizarea expediată la președinție și ministerul de interne.
Fostul ambasador al R.Moldova la Washington, Igor Munteanu, comentează la Radio Chișinău, afirmând că vizita lui Dmitri Kozak la Chișinău, la scurt timp după învestirea noului Guvern, demonstrează că Moscova vrea să fie prezentă în R.Moldova. De asemenea, el bănuiește că vizita șefului adjunct al administrației prezidențiale de la Kremlin este un substituent al vizitei președintei Maia Sandu la Moscova, „ceea ce înseamnă că Putin nu a agreat vizita ei”. „Mă miră, adeseori, nonșalanța cu care unii comentatori spun că R.Moldova nu reprezintă nicio valoare strategică pentru Rusia. Este exact invers, în condițiile în care Federația Rusă a pierdut teren în alte regiuni, cum ar fi Georgia, statele Baltice, Ucraina ca urmare a războiului. Fiecare teritoriu volatil în care există instituții slabe, reprezintă o țintă sigură pentru politica externă și de apărare a Federației Ruse și pentru dorința sa de a-și recupera influența și interesul în acest spațiu. Trebuie să fim foarte prevăzători, pentru că Kozak este o persoană influentă, cu multă putere de decizie, care nu spune niciodată cuvinte în van”, avertizează Igor Munteanu.
Replica Media menționează că romanul moldovencei Tatianei Țîbuleac, „Grădina de sticlă”, a fost inclus de revista spaniolă „El Cultural” într-o listă cu 30 de cărți pe care le-ar lua pentru a călători prin lume. Scriitoarea, originară din R.Moldova, se regăsește astfel alături de laureații Nobel – francezul Le Clezio, canadiana Alice Munro și chinezul Mo Yan. Revista spaniolă scrie elogios despre romanul Tatianei Țîbuleac: „În acest al doilea roman al scriitoarei, care a uimit toată Europa cu „Vara în care mama avea ochii verzi”, e povestită copilăria Lastocikăi, o fată marginalizată, care trăiește mereu la marginea prăpastiei și care se contopește cu viitorul Moldovei, ocupată de URSS până în 1991. Scrisul Tatianei Țîbuleac, voalat poetic, umanizează cruzimea și curajul personajelor pierdute, pline de demoni, pătrunde în toată această poveste șocantă a unei fatalități și a unei călduri imediate pe care o simte cititorul”.
Tribuna.md citează comentariul politologului Dionis Cenușa care susține că deocamdată a văzut preponderent o „curățenie politică” în structurile de stat, nu una legată strict de lupta anticorupție. Și același lucru s-ar intenționa – crede analistul - în cazul Procurorului General, care reprezintă – cum spune el - ultima fortăreața neocupată de către PAS. Potrivit lui Dionis Cenușă, era așteptată o confruntare dintre Președinție, majoritatea parlamentară (PAS) și Executiv, care au obiecții față de Alexandr Stoianoglo. Dar, pentru a evita o bilă neagră sau „o eventuală discreditare” în această privință, guvernarea PAS ar trebui să transmită proiectul de lege pentru modificarea legii procuraturii către Comisia de la Veneția spre consultare pentru a obține un aviz și să efectueze o evaluare independentă a activității lui Stoianoglo, dar cu participarea experților europeni și prin excluderea oricărui element de apreciere politică.
Unimedia.md preia niște aprecieri ale juristului Nicolae Eșanu care consideră că puterea legislativă și executivă a declanșat „un război total” împotriva Procuraturii Generale, care va afecta, de fapt, lupta cu corupția. „Cel puțin din cauza că – explică Eșanu - Procurorul General și o mare parte dintre oamenii apropiați acestuia, în loc să se concentreze asupra luptei cu corupția, vor fi antrenați în acest război”. „Nu știu - a adăugat juristul - dacă marii corupți au făcut ceva pentru asta, dar, cel mai probabil, nu vor rata ocazia să se asigure ca acest război să dureze cât mai mult. Sper, totuși, că cei care au pornit acest război știu ceva ce nu știu eu, iar beneficiile pe termen lung vor justifica prețul plătit astăzi. /…/ Să nu uităm, însă, că drumul spre iad este pavat cu bunele intenții”, a mai spus Eșanu.
Citat, de asemenea, de portal, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea se exprimă și el critic față de introducerea în parlament a unui proiect de amendamente care să facă posibilă evaluarea Procurorului General și demiterea acestuia.
„Asemenea practici creează precedente periculoase și pun Procurorul General la cheremul politicienilor”, a comentat Gribincea, citat de portal.
Ziarul de Gardă scrie că Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei Natalia Gavrilița i-a confirmat că este verișoara președintei R.Moldova, Maia Sandu, dar că decizia de a o numi în funcție a fost a șefei Cabinetului de miniștri. „Pentru numirea consilierilor în cabinetul doamnei prim-ministre – a explicat Taburceanu, care are o experiență de peste 10 ani în comunicare și relații cu mass-media - nu este nevoie de concurs, iar numirea mea în funcția de purtător de cuvânt nu este o încălcare a legislației privind conflictele de interese sau de restricție, deoarece este o funcție a cabinetului prim-ministrei”. Anastasia Taburceanu a mai spus că întrunește condițiile stipulate în legea cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
Ziarul Național îl citează pe analistul politic Nicolae Negru cu un punct de vedere asupra vizitei la Chișinău a șefului adjunct al administrației Președinției ruse, Dmitri Kozak. Potrivit analistului, Kozak ar fi „urzit un plan, similar celui din 2003, de includere a raioanelor separatiste în câmpul electoral al Republicii Moldova, pe care dorise să-l realizeze cu ajutorul alianței PAS-PSRM”. Negru consideră că demnitarul rus, prin intermediul unui partid proeuropean, cum e PAS, având și sprijinul lui Frank-Walter Steinmeier de la Berlin, planul său de federalizare a Republicii Moldova, fără a folosi cuvântul federalizare, va fi acceptat de SUA și UE”. Analistul mai crede că „Moscova are nevoie de o reglementare transnistreană care să oprească „deriva” Republicii Moldov din „sfera de influență” a Rusiei spre UE și România”. Tocmai din acest motiv, mai crede Nicolae Negru, la întâlnirea lui Kozak cu Maia Sandu va participa nu numai ministrul de Externe, Nicu Popescu, dar și vicepremierul pentru Reintegrare Vladislav Kulminski.
La fel, Ziarul Național prezintă citate dintr-un interviu al speakerului Igor Grosu acordat postului public de radio în ajunul vizitei lui Dmitri Kozak la Chișinău. Între altele, Igor Grosu a remarcat că pe agenda discuțiilor nu va lipsi și chestiunea evacuării trupelor ruse și a munițiilor lor. „Așa cum Federația Rusă a transmis câteva semnale…sunt discuții și despre gestionarea, evacuarea sau utilizarea/distrugerea munițiilor de la Cobasna. Sunt subiecte pe care trebuie să le discutăm nu doar prin postări pe rețelele de socializare. La masa de negocieri se găsesc soluții”, a mai spus președintele Legislativului.