Nimeni nu prea crede că „Bibi” chiar va ajunge la Haga, dar decizia CPI a stârnit o avalanșă de declarații, reafirmând liniile de demarcație în această chestiune internațională delicată.
Clădirea CPI de la Haga, la 21 noiembrie 2024.
Irlanda: „Aplicăm mandatele”
Poliția irlandeză l-ar aresta pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, dacă acesta ar ajunge în Irlanda, a declarat premierul țării din Uniunea Europeană.
Întrebat de radiodifuzorul național irlandez RTE dacă Netanyahu ar fi arestat în Irlanda, Taoiseach (titlul oficial de premier în Irlanda) Simon Harris a declarat vineri: „Da, absolut. Susținem instanțele internaționale și aplicăm mandatele lor”.
Premierul irlandez, Simon Harris, vorbind despre recunoașterea statului palestinian la 22 mai 2024.
Harris nu a fost întrebat despre ceilalți dați în urmărire, dar vicepremierul irlandez, Micheal Martin, a declarat mai târziu, că și ei ar fi arestați: „Nu ar trebui să existe niciun echivoc în condamnarea Hamas și a Hezbollah în ceea ce privește ceea ce au făcut și, într-adevăr, rolul malefic al Iranului în regiune - deoarece este o problemă complexă, nu este simplă”.
Liderii irlandezi au respins, de asemenea, condamnarea de către SUA și Israel a deciziei CPI.
Olanda, Elveția, Italia și Spania au declarat și ele că își vor respecta angajamentele și obligațiile privind Statutul de la Roma și dreptul internațional. Austria a declarat același lucru, deși ministrul său de externe, Alexander Schallenberg, a adăugat, separat, că „mandatul este absurd”.
Un billboard cu taurul emblematic spaniol purtând lozinci pro-palestinene în mai 2024, după ce Spania a recunoscut, printre primele din UE, statul palestinian.
Ministerul de Externe al Franței a declarat că răspunsul său la mandate va fi în conformitate cu statutul CPI, dar a refuzat să confirme dacă îl va aresta pe Netanyahu, invocând complexitatea juridică.
„Marea Britanie respectă independența CPI”, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului Keir Starmer, fără a confirma dacă Marea Britanie ar aplica mandatele.
Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a declarat: „Este important ca CPI să își îndeplinească mandatul într-un mod judicios. Am încredere că instanța va proceda cu cazul pe baza celor mai înalte standarde de proces echitabil”.
Ministra suedeză de Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că Suedia și UE „sprijină activitatea importantă a Curții și protejează independența și integritatea acesteia”. Autoritățile suedeze de aplicare a legii decid cu privire la arestarea subiecților mandatelor CPI pe teritoriul suedez, a adăugat ea.
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat că mandatul de arestare al CPI este un pas „plin de speranță” și extrem de important în aducerea în fața justiției a autorităților israeliene care au comis genocid împotriva palestinienilor. „Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că dreptul internațional este pus în aplicare pentru a pedepsi genocidul”, a mai spus Fidan.
Orban-contra
Premierul Viktor Orban a declarat vineri că îl va invita pe premierul Netanyahu să viziteze Ungaria, afirmând că va garanta că un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale împotriva lui Netanyahu „nu va fi respectat”.
Benjamin Netanyahu în vizită în Ungaria, la o conferință cu Viktor Orban, iulie 2024.
Orban, a cărui țară deține președinția semestrială rotativă a Uniunii Europene, a declarat la radioul de stat că mandatul de arestare al CPI este „greșit” și a afirmat că liderul israelian va putea purta negocieri în Ungaria „în condiții de siguranță adecvate”.
„Astăzi îl voi invita pe prim-ministrul Israelului, domnul Netanyahu, pentru o vizită în Ungaria și, în cadrul acestei invitații, îi voi garanta că, dacă va veni, hotărârea CPI nu va avea niciun efect în Ungaria și nu vom urma conținutul acesteia”, a declarat Orban.
De când Orban și partidul său naționalist Fidesz au ajuns la putere în 2010, el și Netanyahu au forjat relații politice strânse.
Altă țară cu politică puternic pro-israeliană din Europa Centrală, Cehia, a condamnat în termeni duri decizia CPI.
„Propunerea procurorului-șef al CPI de a emite un mandat de arestare pentru liderii unui guvern ales în mod democratic împreună cu liderii unei organizații teroriste islamiste este îngrozitoare și complet inacceptabilă”, a scris premierul ceh Petr Fiala pe social media.
Fiala nu a spus limpede dacă cehii l-ar aresta sau nu pe Netanyahu.
Alte țări est-europene nu au comentat imediat situația creată în urma deciziei CPI.
Putin în Mongolia
Prin decizia de joi a CPI, Netanyahu i se alătură președintelui rus Vladimir Putin pe lista liderilor care pot fi arestați când călătoresc.
După ce a fost acuzat oficial de crime de război în Ucraina, mai precis de deportarea copiilor ucraineni, Putin a călătorit totuși, în septembrie 2024, într-o țară semnatară a tratatului de înființare CPI, Mongolia.
Vladimir Putin la Ulan Bator, 2 septembrie 2024.
În urma apelurilor din partea, printre altele, a Ucrainei, a Uniunii Europene și a CPI fie de a-i refuza intrarea lui Putin, fie de a-l aresta, un purtător de cuvânt al guvernului mongol a declarat atunci că țara este dependentă de energia rusească și, prin urmare, nu este pregătită să îl aresteze pe președintele rus.
- Te-ar putea interesa și: Vizita lui Putin în Mongolia demonstrează limitele Curții Penale Internaționale
„Mongolia importă 95% din produsele sale petroliere și peste 20% din electricitate din vecinătatea noastră imediată... Această aprovizionare este esențială pentru a ne asigura existența noastră și a poporului nostru", a declarat purtătorul de cuvânt.
Ce este CPI și de ce contează?
Statutul de la Roma - care a fost semnat în 1998 și a intrat în vigoare în 2002 - a instituit Curtea Penală Internațională. Curtea internațională permanentă este responsabilă de urmărirea penală a persoanelor pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Cei care militează pentru justiție la nivel mondial consideră că aceasta este o etapă importantă, deoarece a instituit un mecanism juridic prin care indivizii sunt trași la răspundere pentru infracțiuni care depășesc frontierele naționale.
CPI este considerată tribunal de ultimă instanță. Aceasta înseamnă că, în temeiul „principiului complementarității”, CPI își poate exercita jurisdicția numai în cazul în care o instanță națională nu dorește sau nu poate să urmărească în justiție infracțiuni grave.
Israelul spune că are o justiție independentă, capabilă să rezolve asemenea cazuri, dar organizațiile internaționale pentru drepturile omului se îndoiesc din ce în ce mai tare.
Din 2002, CPI a pus sub acuzare peste 50 de persoane, majoritatea din țări africane. Douăzeci și una de persoane au fost reținute la Haga, unde se află sediul Curții; 10 au fost condamnate, iar patru au fost achitate.
Republica Moldova a ratificat Statutul CPI la 12 octombrie 2010.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te