În capitala Armeniei, Erevan, au continuat protestele împotriva alegerii fostului președinte Serj Sakizian în funcția de premier, iar în cursul acestei dimineți, poliția a reținut deja cel puțin 65 persoane după ce joi, în urma unor ciocniri, numărul manifestanților reținuți fusese de peste 120. În cursul serii și al nopții, relatează corespondenții Europei Libere la Erevan, citând surse ale poliției, cei mai mulți au fost eliberați.
Proteste la Erevan, 20 Apr, 2018
Sute de persoane au participat, încă de vineri dimineață, la un marș de protest spre centrul orașului, organizat din nou de liderul opoziției, Nikol Pașinian. Joi seară, la un miting la care s-au adunat peste zece mii de oameni, Pașinian anunța că de astăzi ar urma să înceapă și blocarea traficului, nu numai a clădirilor administrative.
Studenți blochează o stradă din Erevan, 20 aprilie 2018
Blocarea traficului este și motivul pentru care au fost deja reținuți 16 protestatari, a declarat un purtător de cuvânt al poliției. Potrivit însă unor imagini înregistrate în timpul arestărilor, protestatarii erau conduși spre mașini „civile” de către persoane tot „civile” – care nu par să fi fost polițiști.
Protestele au izbucnit pe 13 aprilie, după de Parlamentul l-a ales, cu o majoritate de 76 de voturi la17, pe fostul președinte Serj Sarkisian în funcția de premier. Sarkisian a condus Armenia din 2008, când țara avea un sistem prezidențial.
Erevan, proteste după ce fostul președinte Serj Sarkisian a fost ales de Parlament în funcția de premier,19 aprilie 2018
Dar în 2015, în cursul celui de al doilea mandat consecutiv al președintelui, care era și ultimul, Constituția a fost schimbată prin referendum și s-a trecut la un sistem parlamentar, care-i lasă președintelui un mai mult reprezentativ. În acea perioadă însă, președintele Serj Sarkisian a lăsat de înțeles că nu va încerca să devină premier. Deci va renunța la putere, odată cu încheierea mandatului prezidențial. Este ceea ce i se reproșează acum de către opoziția parlamentară și protestatarii de pe stradă, conduși de Nikol Pașinian. În discursul ținut însă în Parlament, înainte de a fi votat premier, Sarkisian a argumentat că declarațiile sale trecute fuseseră scoase din context și că, într-o democrație parlamentară, este normal ca liderul celei mai mari fracțiuni să conducă și guvernul.
Your browser doesn’t support HTML5
Pashinian: „Poliția trebuie să apere poporul armean, nu pe Sarkisian”
Spre deosebire de premier, liderul opoziției Nikol Pașinian pare să se bucure acum de mult mai multă încrede în rândul armenilor, deși este departe de a fi o figură consensuală.
„Pașinian a fost foarte activ, a avut multe inițiative civice, a reușit să-i încurajeze pe oameni să se opună” declară Stepan Grigorian, analist politic și director al Centrului analitic pentru studii globale și regionale. „A organizat multe acțiuni de protest pașnice, de aceea oamenii au încredere în el și ies astăzi pe străzi, la chemarea lui” – a mai spus Grigorian.
Liderul opoziției Nikol Pașinian la mitingul de protest de la Erevan din 19 aprilie, 2018
Pașinian este jurnalist, fost redactor șef și proprietar al celui mai popular cotidian „Timpurile armene”. A fost ales parlamentar în 2012, din partea partidului de opoziției Congresul Național armean iar în 2017 și-a creat propriul partid, Blocul „Yellk”care se opune schimbărilor constituționale din 2015, cele care i-au permis fostului președinte Sarkisian să păstreze puterea prin funcția de premier.
Rocada „președinte – premier” a fost inaugurată de Vladimir Putin în 2008, când Dmitri Medvedev a fost ales președinte iar Putin a devenit pentru un mandat premier – după care în 2012 a fost reales președinte. O pauză dictată de Constituție. Spre deosebire de Armenia astăzi, Constituția nu a fost schimbată în Rusia, așa că formal, patru ani, Putin ca premier i-a fost indirect „subordonat” președintelui Medvedev. Patru ani botezați în presă occidentală „duocrație”.
Rocada „președinte – premier” pare să fie prizată în spațiul post-sovietic: după Armenia, Belarus ar putea fi următoarea țară care să treacă de la sistemul prezidențial la cel parlamentar. Este în tot cazul ce a sugerat președintele Alexandr Lukașenka în aprilie, în cadrul unei întâlniri cu presa. Declarație care a dat imediat apă la moara speculațiilor că Lukașenka s-ar pregăti și el să renunțe la președinție, pentru a deveni premier.
Erată: dintr-o eroare, articolul a fost publicat inițial cu titlul „ Protestele de la Erevan intră în a 17-ea zi de proteste”.