La grădiniță în noile condiții post-carantină

Ministerul Educaţiei a elaborat normele în baza cărora vor fi redeschise instituţiile de învăţământ preşcolar. Orice grădiniţă va trebui să întrunească un set de condiţii sanitare speciale, inclusiv să dispună de termometre digitale, pentru a-şi relua activitatea. Decizia finală va aparține autorităților locale și Comisiei Extraordinare pentru Sănătate Publică. Se ştie doar că grădiniţele îşi vor putea relua gradual activitatea doar după ridicarea stării de urgență în sănătate publică. Aceasta a fost instituită până pe 30 iunie, dar premierul Ion Chicu nu a exclus o eventuală prelungire pentru încă o lună.

La grădiniță în noile condiții post-carantină

Pentru a relua activitatea orice grădiniţă va trebui să întrunească şase seturi de condiţii. Dacă cel puţin o condiţie nu va putea fi asigurată, din varii motive, redeschiderea va fi interzisă. Fiecare instituţie preşcolară va trebui să asigure, între altele, resticţionarea accesului persoanelor terţe pe teritoriul instituției, să măsoare cu regularitate temperatura copiilor şi a personalului și să dispună de stocuri suficiente de dezinfectanți și consumabile. Prezenţa asistentului medical în grădiniţă este o altă condiţie obligatorie pentru autorizarea funcționării. Toți copiii și angajații instituțiilor preşcolare vor trebui să efectueze un control medical general. Testarea la Covid-19 ar putea fi obligatorie doar în localităţile unde au fost înregistrate focare de infectări. Vor fi admişi la grădiniţă doar copiii vaccinaţi conform programului de imunizare obligatorie.

Fiecare grupă ar urma să aibă doi educatori și maxim zece copii pe durata unei zile de program. O altă recomandare a Ministerului Educaţiei este ca angajații instituțiilor preşcolare să nu facă parte din grupuri de risc, adică să nu depășească vârsta de 63 de ani. Secretara de stat din educație Natalia Grâu spune că autorităţile publice locale care gestionează grădinițele vor decide politica de admitere a copiilor, dar acest proces va avea loc reeșalonat, cu deschiderea inițială a două sau trei grupe și cu selectarea copiilor.

„Prioritar să ne gândim la acei părinţi care stau în linia întâi, la copiii medicilor, profesorilor, copiii lucrătorilor din poliţie, lucrătorilor din transport public. Fiecare copil trebuie să treacă triajul. Pe teritoriul grădiniţei nu trebuie să fie dat acces părinţilor. Preluaţi copilul de la poartă şi dacă la poartă simţiţi că părintele este bolnav sau copilul este bolnav, îl întoarceți de la poartă nemijlocit. Deci prin triaj trebuie să treacă zilnic copii şi lucrătorii.”

Părinţii vor fi obligaţi să semneze declarații pe propria răspundere asumându-și astfel să aducă copiii la grădiniță doar dacă aceștia sunt sănătoși. Deşi pare o simplă formalitate, autorităţile din educație atenționează că la primul caz depistat de COVID-19 instituția preșcolară își va sista neîntârziat activitatea.

Reluarea graduală a activităţii grădinițelor va fi posibilă doar după ridicarea stării de urgenţă în sănătate publică. Aceasta a fost instituită până pe 30 iunie, dar premierul Ion Chicu, în cea mai recentă declarație de presă, nu a exclus o eventuală prelungire pentru încă o lună.

Ala Revenco este directoarea executivă a asociaţiei „Părinţi solidari”, asociaţie care a lansat recent o petiţie semnată de 2.500 de părinţi, în care se cere redeschiderea grădiniţelor. Ala Revenco e de părere că orice amânare nu este justificată din moment ce majoritatea serviciilor au fost reluate, iar grădinițele rămân închise chiar dacă se cheltuie bani publici pentru întreținerea şi salarizarea personalului.

Ala Revenco

„Noi plătim un sistem care nu ne dă servicii. Atunci apare întrebarea pentru ce noi, ca contribuabili, îl plătim. Puneţi cruce pe acest serviciu şi daţi banii părinţilor ca ei să-şi caute bone sau să aibă posibilitatea să rămână acasă, pentru că părintele lasă copilul acasă în grija unei persoane incompetente şi el riscă dublu. Noi înţelegem, ca părinţi, că sunt riscuri. Da, sunt riscuri, dar noi ni le asumăm când mergem la piaţă, în transport sau într-o instituţie publică. La fel sunt riscuri şi la grădiniţă şi părinţii o să şi le asume.”

Datele unui sondaj realizat de Primăria Chişinău arată că în capitală, unde e concentrat cel mai mare număr de instituţii preşcolare, peste 40 la sută dintre părinţi nu ar risca să-şi ducă copilul la grădiniță. Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, spune că procesul de reluare a activităţii gădiniţelor va fi foarte complex. De exemplu, asigurarea fiecărei grădinițe cu asistent medical, ca o condiție obligatorie pentru redeschidere, este extrem de dificilă acum când medicina primară este suprasolicitată, iar zilnic sunt raportate cazuri de infectare printre lucrătorii medicali.

Mai mulţi primari din localităţile rurale au semnalat că le va fi dificil să ţină cont de o altă condiție recomandată de minister, cea de a nu implica angajaţii grădinițelor considerați drept supuși riscului, adică pe cei care au vârste peste 63 de ani şi care în unele localităţi constituie majoritatea personalului instituţiilor preşcolare.

Într-un aviz la instrucțiunile elaborate de Ministerul Educaţiei, Congresul Autorităţilor Locale a recomandat, între altele, estimarea cheltuielilor suplimentare generate de reluarea activității instituțiilor preșcolare şi identificarea surselor financiare pentru asigurarea grădiniţelor cu termometre digitale, echipamente de protecţie şi alte materiale necesare.