Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei 18 februarie 2020
Atenţia observatorilor de presă continua să fie concentrată pe declaraţiile lui Igor Dodon: cea la adresa ambasadorilor Uniunii Europene şi alta despre Rusia din interviul pentru Euronews. Într-un editorial pentru ziarulnational.md, Nicolae Negru califica prima declaraţie drept “rodul unei minți inflamate peste măsură, sărite de pe fix, a unui tătuc care simte eșecul, dar nu e capabil să vadă realitatea, să dibuiască motivele adevărate, imaginându-și conspirații, boicot și diversiuni”.
Igor Dodon a acuzat unii ambasadori ai Uniunii Europene că blochează dialogul noului Guvern cu Bruxelles-ul și dezinformează capitalele europene. Dar nu dă nume, nici exemple concrete de blocaj sau minciună, observă Negru. În opinia editorialistului, Dodon spera probabil să suscite rivalitatea UE, anunțând că Rusia îi va acorda 500 de milioane de dolari împrumut, dar Bruxelles nu s-a grăbit să continue finanțarea începută până la căderea Guvernului Maiei Sandu.
Cotidianul.md rezumă criticile dure care i-au fost aduse lui Dodon pentru aceeeaşi declaraţie de vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi. Acesta o numeşte „atac suburban și frontal” la adresa ambasadorilor acreditați în Republica Moldova. Strategia aplicată de șeful statului îi aduce aminte lui Popșoi de acțiunile fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. „El copiază tot ce făcea Plahotniuc, începând de la proiectele sociale și până la antagonizarea relațiilor cu partenerii. Așa cum a antagonizat Plahotniuc relațiile cu Federația Rusă, sperând că va obține sprijin de la UE. Igor Dodon face același lucru, numai că invers, sperând că Federația Rusă cumva îl va netezi pe cap și îl va ajuta”, a declarat Mihai Popșoi.
Radiochisinau.md le-a cerut analiștilor politici opinii referitoare la declarațiile lui Igor Dodon privind politica externă echilibrată a R.Moldova și despre o Europă unită de la Vladivostok până la Lisabona. “Imitare a politicii de la Kremlin”, au spus aceştia. Altă observaţie a analiştilor e că la conferința de la Munchen, Dodon nu ar fi fost luat în seamă. „Faptul că Igor Dodon nu a avut niște întrevederi importante la München, în afară de unele discuții de holuri, demonstrează că la ora actuală diplomația de la Chișinău este într-o stare de semi-izolare internațională”, consideră expertul de politică externă de la IPRE, Mihai Mogîldea.
Într-o analiză pentru ipn.md, politologul Dionis Cenușă trage câteva concluzii generale referitoare la conferința de la München . Am asista, susține Cenuşă, la „macronizarea” abordării europene față de Rusia, care ar aduce cu sine provocări clare pentru poziționarea obiectivă și critică față de comportamentul infracțional al regimului lui Vladimir Putin în raport cu proprii cetățeni, dar și în interiorul afacerilor internaționale. O asemenea abordare ar aduce, continua autorul, beneficii guvernelor și liderilor naționali cu simpatii pro-ruse și ar oferi potențial electoral favorabil forțelor pro-moscovite, cum este în cazul R.Moldova Igor Dodon. De asemenea, anularea îngrijorărilor europene față de situația critică a democrației ruse și efectele acesteia asupra arhitecturii de securitate regională și internațională slăbește standardele politice atașate la europenizarea R.Moldova și altor țări din Parteneriatul estic, scrie Dionis Cenușă.
Ziarul de Gardă (zdg.md) îşi însoţeşte ştirea despre faptul că Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Federației Ruse, a decis să acopere toate cheltuielile pentru restaurarea casei muzeu Aleksandr Pușkin din Chișinău, cu radiografierea tuturor legăturilor dintre Ceaika și Dodon despre care s-a aflat până acum. Publicaţia aminteşte de exemplu că fiul procurorul rus era, încă în 2017, unul dintre sponsorii Fundației „Din Suflet”, gestionată de Galina Dodon, că eliberarea piloților moldoveni ajunși în prizonieratul talibani a fost intermediată, în plină campanie electorală din 2019, de organizația „Delovaia Rossia”, al cărei copreședinte este Ceaika, că acesta are interese de afaceri în Găgăuzia și Transnistria si, în final, că în decembrie 2019 Igor Chaika a intrat în posesia a 51% din compania „Media Invest Service”, preluând cota majoritară din firma care deține posturile Accent TV și Primul în Moldova, afiliate PSRM.
Anticoruptie.md publică o investigație ce vizează un caz de contrabandă cu echipamente necesare pentru generare de criptovalută, în valoare de aproape 240.000 de euro, care urmau să ajungă în Transnistria. În acest caz, CNA a reținut, în ianuarie 2018, șapte persoane – angajați ai Serviciului Vamal, un antreprenor și o persoană fizică. Portalul notează că administrația separatistă de la Tiraspol încearcă de mai bine de doi ani să obțină noi surse de finanțare, profitând de gazele ieftine furnizate în regiune de Gazprom și energia electrică produsă cu ajutorul acestora la Cuciurgan, fiind consultate de fiul fostului procuror general al Federației Ruse, Igor Ceaika. Acesta este, mai nou, partener de afaceri al fratelui președintelui Igor Dodon, Alexandru. Cazul se judecă de circa un an în instanțele din R.Moldova, însă sigura persoană cu statut de învinuit a rămas Alexandru Ciornîi, fost administrator al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău, Impex-Depozit SRL. Iar în jurul acesteia gravitează, potrivit autorilor investigației, oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
Deschide.md îl citează pe vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, care nu crede că formațiunea sa ar putea face o alianță cu PDM. Întrebat luni de jurnaliști dacă Platforma DA ar fi dispusă să între într-o coaliție cu democrații, Slusari a declarat că în rândul acestora sunt prea multe „persoane servile președintelui Igor Dodon”, iar partidul nu s-a „curățat”. „Cât este de posibilă o asemenea coaliție, în situația în care noi nu vedem progres în Partidul Democrat?! Ultimele modificări, remanieri de cadre, de sâmbătă, cu desemnarea altor vicepreședinți, în opinia mea, personală, sunt un regres. Acolo vedem persoane toxice din anturajul lui Plahotniuc, a actualului președinte Dodon… Din punctual meu de vedere, cea mai mare problemă a Partidului Democrat este, la moment, Partidul Democrat", spune fruntașul Platformei DA.
Analistul politic de la Comrat, Veaceslav Craciun, stăruie pe ipn.md pe așa-zisele „inițiative găgăuze”, prin care administrația regională pretinde ca legislația națională a R.Moldova să stipuleze expres existența unei unități administrativ-teritoriale cu un statut juridic special - UTA Gagauz-Yeri, dar și garanții că autoritățile centrale nu vor putea modifica în mod unilateral statutul autonomiei găgăuze. Menționând că o variantă actualizată a acestor „inițiative” urmează să fie prezentată în curând Parlamentului, cu titlu de inițiativă prezidențială, expertul amintește că, adesea, acestea au fost lăsate la libera interpretare, situație care a generat noi interpretări sau a determinat declarații politice de rezonanță. De asemenea, autorul notează că, la sfârșit de an, aproximativ în același timp, se vor desfășura atât alegeri prezidențiale, cât și alegerile în Adunarea Populară a Gagauz-Yeri, iar asta înseamnă că subiectul „inițiativelor găgăuze” va reveni în centrul unor dispute interminabile, cu scopul de a obține capital electoral.