Alegerile parlamentare din 2018 se vor desfășura după sistemul electoral mixt, unde 51 de deputați vor fi aleși pe circumscripții uninominale, iar 50 pe liste de partid, cum a fost până acum. Noul sistem de vot ar însemna o legare mai bună a deputatului de circumscripție. Unele circumscripții vor fi extinse peste trei-patru raioane, iar unele raioane vor fi împărțite la trei circumscripții diferite. Despre deputatul care trebuie să-l reprezinte pe alegător vorbim la acest sfârșit de săptămână.
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat asigurări unor experți FMI, aflați în vizită la Chișinău, că Republica Moldova va face reforme și în anul viitor, chiar dacă va fi unul electoral. El a spus că „Legislativul va adopta legi pentru asigurarea stabilității sectorului bancar, continuarea reformei în justiție și sectorul energetic, consolidarea instituțiilor democratice și îmbunătățirea mediului de afaceri”.
În livezile de la Briceni
Oamenii cu care am discutat la Briceni spun, însă, că politicienii nu fac prea multe ca să crească pensia, salariul, nivelul de trai, care să-i ducă și pe ei într-o altă lume a bunăstării și a civilizației.
- „Prețurile-s mari, lumea n-are unde lucra; e foarte, foarte greu de trăit. Ce cumperi cu 100 de lei acum? Un kilogram de carne? Îi foarte greu. Noi vrem o viață mai ușoară; copiii să aibă unde lucra. Dar ei unde-s? Chiar ai mei doi copii au lepădat și s-au dus, m-au lepădat și-s singură. De ce?”
Europa Liberă: Și unde au plecat?
- „Care la Moscova, care peste hotare. În Rusia-i ușor de ajuns. Și muncești, și o copeică ai, dar la noi, în Moldova, îi foarte greu de trăit. Eu aș dori o viață mai ușoară.”
La Briceni
Europa Liberă: Dar cine face viața mai ușoară, traiul acesta prosper de cine depinde?
- „Depinde totul de guvernare. Eu îs pensionară. De pildă, hai, eu primesc acolo…”
Your browser doesn’t support HTML5
La sfârșit de săptămână cu Radio Europa Liberă și Valentina Ursu
Europa Liberă: Iată, v-am surprins aici, la piața din Briceni. Ați venit și vindeți ulei?
- „Da, da.”
Europa Liberă: La următoarele alegeri o să fiți mai responsabilă atunci când o să votați?
- „Cred că da; așa gândim că o să fim.”
Europa Liberă: Asta ce înseamnă „responsabilitatea alegătorului în ziua alegerilor”?
- „O să vedem care o să fie pentru lume, poate ceva noi o să înțelegem.”
Europa Liberă: Vot mixt vă este clar ce înseamnă?
- „Nu înțeleg, n-am înțeles asta.”
Europa Liberă: Să votați și pe listă de partid, și pe circumscripție.
- „Da.”
Europa Liberă: Cine merită votul Dvs.?
- „Votul meu îl merită cel care-i pentru norod. Sunt oameni care se gândesc pentru norod.”
Europa Liberă: Unde sunt ei – în partide, în Parlament, în Guvern?
- „Sunt și în Parlament, sunt și în partid, care se gândesc și la norodul ista. Dintr-înșii tot mă gândesc că sunt.”
Europa Liberă: Cine-i de vină că în Republica Moldova lucrurile merg pe o cale greșită?
- „Noi! Noi suntem! Noi, că trebuie să luăm furca în mână și fugăriți toți la mama boalelor, niciunul să nu fie acolo.”
Europa Liberă: Mai întâi ați avut buletinul în mână și i-ați votat, după care vă revoltați?
- „Ne-am gândit că au fost oameni cinstiți. Mai puțin să fure, să dea și la norod.”
Europa Liberă: Vă este clar cum o să alegeți deputații în viitorul Parlament?
- „Nu mai este nicio claritate, nimic absolut, nicio claritate .”
Europa Liberă: S-a făcut posibilul ca să vă aducă deputatul mai aproape de Dvs.
- „Dacă ar fi fost vreo 35-40, așa-ia ajung!”
Europa Liberă: Deputați?
- „Da. Cioară la cioară nu-și scoate ochii, asta s-o știți. Și îmi pare că așa o să și rămână și cum n-au hotărât până acum pentru popor nimic, apoi și mai departe n-au să facă nimic. Iaca așa, vă spun…”
Europa Liberă: Dar ce vreți Dvs. concret să se facă?
- „Vrem ca să se schimbe cu totul mentalitatea nu numai la deputați, dar și la noi toți, fiindcă noi tot suntem de vină. Noi nu știm ce să alegem, aici îs treaba.”
Europa Liberă: Și atunci, intră în joc geopolitica și vă spun că unii…”
- „Noi să fim măcar oleacă de români, că aceia, dacă se apucă de treabă, apoi o fac până la capăt, dar noi…”
Briceni - între ieri și astăzi
Europa Liberă: Ziceam că în joc intră geopolitica și unii politicieni spun că vor duce Moldova mai aproape de Est, alții – mai aproape de Vest…
- „Apoi, în primul rând, trebuie să ne apreciem în care direcție; în două direcții n-a mers niciunul. Lebăda, racul și știuca, așa este o vorbă, dar dacă vom ști că mergem…”
Europa Liberă: Dar dvs., cetățenii, de unde știți care direcție e mai bună?
- „Tot spre Europa.”
Europa Liberă: De ce?
- „Totuși, Europa ne ajută mai mult, față de Rusia ne ajută mai mult. Și se vede asta. Majoritatea care se duc la lucru, apoi se duc în Europa, dar nu în Rusia. Și în Rusia se duc o parte bună, însă văd ce-i acolo și vin încoace împiedicați din toate părțile.”
Europa Liberă: Dar există o diferență între politicienii de dreapta și cei de stânga, cei care au viziuni pro-europene și pro-rusești?
- „E greu de diferențiat din cauză că toți cu limba lor, vor să câștige paraua sau salariul lor. Dar trebuie cu fapte de făcut, asta-i principalul.”
La Briceni
Europa Liberă: Și la vot, la alegeri Dvs. o să le cereți să vă explice ce fapte au lăsat în urmă?
- „Ne mai coacem noi oleacă la minte până la anul viitor, că vedem acum cum se va termina cu referendumul în Chișinău și după asta vom face o concluzie oarecare.”
Europa Liberă: Cât de responsabil e omul când are buletinul de vot în mână?
- „El hotărăște soarta țării și, dacă el se duce acolo, trebuie să se gândească mai întâi de zece ori și apoi o dată să taie, așa este o vorbă, dar dacă se duce așa, numai pentru ca să se ducă sau îi plătit acolo cu un kilogram de orez sau de zahăr, eu socot că…”
Europa Liberă: Și cum vă explicați că sunt cetățeni care acceptă kilogramul acesta de zahăr sau de orez?
- „Mentalitatea trebuie schimbată, mentalitatea trebuie s-o schimbăm, dar n-are cine vota la noi de-acum, fiindcă acei tineri s-au dus peste hotare și au rămas bătrânii care așteaptă un colac să le dea și ei pentru colacul acesta, dacă mai ales e proaspăt, se duc la capătul pământului.”
La Briceni
- „Я буду голосовать за одну женщину, которая чтоб была, чтоб пенсию добавляли, чтоб все было, а сейчас что они? Сказали, добавим пенсию и что добавили? Ничего не добавили. Банды есть банды.”
Europa Liberă: Верите в будущее Молдовы?
- „Не знаю, ничего не говорю, потому что у власти бандиты.”
- „Într-adevăr, acei care-s la conducere nu se satură, nu se satură și fură mult.”
Europa Liberă: Dar acești de la conducere îs aleși cu votul Dvs.?
- „Care vot? Totu-i ales dinainte.”
Europa Liberă: De ce-i atât de greu și lumea tot plânge și deplânge situația asta în care s-a pomenit statul?
- „În tot e de vină banul; banul strică și omul. Înainte cumva era altfel, dar acum banul face totul – nu-i ban, nu-i nici omenie. Dar dacă este ban, tot omenie nu-i. Eu nu știu de ce. Așa a devenit vremea acum. Acum-i invidie, dacă au văzut că unul are mai mult ca altul, e ceva strașnic.”
Europa Liberă: Cine-i de vină – cetățeanul simplu, politicianul? Cine poate redresa situația?
- „S-au făcut reforme spre bine, spre bine, dar noi am ajuns la mai rău.”
Europa Liberă: Ia ziceți două reforme pe care le-ați reținut și credeți că sunt făcute în folosul cetățeanului.
- „Niciuna n-o văd care-i în folosul cetățeanului făcută. Guvernul spune că s-au făcut reforme, dar reformele astea le-au făcut în folosul lor, că în folosul nostru nu știu care-s reformele, căci toți fug din țară. Ce reforme au făcut?”
Europa Liberă: Mai credeți acum în ceva, în cineva care ar putea să schimbe situația, s-o redreseze?
- „Nuuu, gata, niciodată n-au să facă din nou odată ce s-a stricat.”
Europa Liberă: Dar vin alegerile și dvs. sunteți chemați să votați, să-i alegeți pe cei mai buni dintre cei mai buni?
- „Da, și iar au să „ne pună macaroane pe urechi” și asta așa, numai deodată cât îs alegerile, pe urmă se întoarce cu spatele iar la cetățean și gata, își face interesul lui. Asta nu-i numai la unu, dar la toți, și-s 100 de acești care să-i alegem. Toți au să spună că e bine, că mergem spre bine, dar nu-i așa.”
Europa Liberă: Dar votul Dvs. cine-l merită?
- „Nu știu. Trebuie de chibzuit. Noi toți vrem ca ei să aibă un interes pentru țară, pentru cetățeni, dar ei așa numai ne promit și noi trăim cu promisiunea.”
Europa Liberă: Și votați promisiunea?
- „Votăm promisiunea.”
Europa Liberă: De ce se trăiește greu în Moldova?
- „Că nu avem cu ce strânge de pe deal, cartofii șed pe deal. Lei nu-s, nimic nu-i. Iaca, dacă nu crapă mâinile, nu faci nimic.”
Europa Liberă: Și vă văd cu mâinile bătătorite.
- „D-apoi așa-i viața.”
Europa Liberă: Câte zile în săptămână munciți?
- „De dimineață până seara și iar din nou.”
Europa Liberă: Vă văd aici cu câțiva saci de cartofi. Înseamnă că recoltă ați adunat?
- „Șede încă pe deal, n-am scos-o toată.”
Europa Liberă: Dar o să mergeți s-o adunați?
- „Cine știe… Mătincă – sub brazdă. Îi sub brazdă, că nu avem ce face, pentru că-i glod și cu sapa cât poți să scoți? Dacă nu găsim tractor, așa și șede.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult?
- „Pace și liniște.”
Europa Liberă: Dar de ce vă este frică cel mai mult?
- „Că să nu ne lepădăm de adevăratul Dumnezeu. Aceasta mi-e frica, dar restul, orice ar fi, tot așa mergem.”
Europa Liberă: Pentru Dvs. contează culoarea politică a celor care guvernează?
- „Nu, nu, nu. Niciunul nu-i mai bun ca altul. Cine zice că nu se înșală, chiar și o păcătuit. Asta-i viața.”
Europa Liberă: Și păcatele cele mai mari care sunt acum?
- „Care nu se iartă.”
Europa Liberă: Ale politicienilor care sunt?
- „Care nu se roagă înaintea lui Dumnezeu ca să-L ierte, apoi acelea-s păcate de moarte.”
- „Молодежь уходит, все убегают отсюда. Даже у лидеров нет работы, даже на сапу нет и будущего нету никакого у Молдавии. У меня дочка кончила высшее юридическое образование и нету работы. Какое будущее еще есть?”
Europa Liberă: А будут парламентские выборы…
- „Когда?”
Europa Liberă: На следующий год. Есть надежда, что что-то изменится?
- „Вера пропала, только в одного Господа верим. Если Он даст нам здоровье и кусок хлеба, то в это верим, больше ни в чем веры нету.”
- „Уже больше и не буду участвовать в выборах, потому что мы выбираем, и ничего не получается. Они прикрывают, Додона выкинули…”
- „Numai dacă se vor uni cu România, o să scăpăm de sărăcie și de oligarhia asta care este acum.”
La Briceni
Europa Liberă: Dar vedeți că lumea-i foarte divizată. Dvs., cel care împărtășiți curentul unionist, alții de aici, de la Briceni, care zic că doar alături de Rusia Moldovei îi va fi mai bine, alții vor calea integrării europene.
- „Cu Rusia noi n-o să facem deloc nimic. Cu România e salvarea noastră. Poporul a fost dus de nas de toate partidele și partiduțele astea care au fost și sunt până în prezent.”
Europa Liberă: Cum a fost dus de nas? Atunci când ați mers și ați votat, n-ați știut pentru ce votați, pentru cine votați, cât costă votul, cât de prețioasă-i promisiunea politicianului?
- „Roșca a dus de nas, al doilea – Ghimpu și al treilea – aceștia de acum, oligarhia tot o să ne ducă de nas pe toți. De ce conducerea nu inițiază un referendum pentru Unire?”
Europa Liberă: Domnul Dodon, în calitate de președinte, a spus că el ar fi gata și acceptă să fie consultată populația. Care credeți că ar putea fi rezultatele acestui referendum?
- „Poate să fie 50:50, că lumea-i debusolată, dar eu mă duc pe la dânșii și văd cum trăiesc. Eu am fost prin județul Botoșani și am văzut cum lumea trăiește – au bani în buzunar, cumpără, se distrează, dar la noi... parcă-i o delăsare, o tăcere.”
Europa Liberă: Politicienii zic că fac reforme, spun că încearcă să aducă bunăstare în casele dvs., în buzunarele dvs.
- „Lumea a pierdut încrederea în toți. Eu nu știu la următoarele alegeri cine o să mai participe.”
La Briceni
Europa Liberă: Când a început să se ruineze această încredere?
- „Când au început să treacă dintr-un partid în altul, cumpărarea deputaților.”
Europa Liberă: Care-i diferența dintre partidele care s-au perindat la guvernare pe parcursul acestor 26 de ani? Cele care au viziuni de stânga și cele care au viziuni de dreapta au avut mai multe asemănări sau deosebiri între felul cum au guvernat?
- „Dacă i-aș îmbrăca în aceeași haină, ar fi un incubator. Îs toți tot una, așa-s toate partidele.”
Europa Liberă: Și dacă ați fi Dvs. ministru, deputat, șef de stat ce ați face ca lumea să vorbească de bine despre lucrurile din țară?
- „Un referendum…”
Europa Liberă: Ce probleme ați rezolva până la referendum?
- „Ridicarea de salariu lucrătorilor de la buget și, în al doilea rând, pensionarii să o ducă mai bine. Să nu fie diferență între cei săraci și bogați și atunci au să dispară toate greutățile.”
- „Lumea șede cu cerutul, cu traistele în spate ne-au pus și nici cu traistele în spate nu ne dă voie să trăim. Am lucrat toată viața și primesc 800 de lei. Ce „bardac” (mizerie) e acesta, ce-i pe norodul ista, ce-i pe babele astea? Eu azi am vândut de 100 de lei, 3 lei – la veceu, 10 lei o plăcintă s-o mănânci, benzina-i scumpă, totu-i scump. Asta-i distrugere de norod… De ce conducerea noastră așa a făcut ca lumea să lepede țara și să se ducă? Da’ amu trebuie atâția deputați… Pentru ce, pe spinarea norodului? Mai bine ar da la o babă care, săraca, n-are ce mânca și șede cu cerutul pe stradă. Dar se duce cu un măr, cu ce are să vândă și o alungă. Asta-i mare bătaie de joc. Păcat! Las’ să deschidă cum a fost…
La Briceni
La noi, în Briceni, a fost fabrica de zahăr, a fost spital, a fost toate celea. Lumea lucra pe schimburi și era mulțumită așa, dar acum ți-au pus desagii în spate și du-te și te hrănește, și nici cu dânșii, că îți pune o grămadă de amenzi, impozite îți pune, controale o grămadă… Mai în scurt, lumea în ziua de azi n-are chip să iasă din casă, trebuie să șadă în ogradă și să se hrănească cu ce-o fi… Să ne pornim cu traistele…”
Europa Liberă: Ce le transmiteți celor de la Guvern și de la Parlament?
- „Să facă ordine în țară!”
Lenin la Briceni
Europa Liberă: Cum?
- „Cum a fost până acum. La Sovietski Soiuz (Uniunea Sovietică) cum a fost, așa să fie și de-acum. Cum, iaca, Dodon spune, dar aceia nu-s drepți, aceilalți. Eu de câte ori m-am pornit să mă duc la Parlamentul ista, trebuie să-mi dea și mie un ajutor și de foc, și ce dă la toată lumea… Că mă duc la Primărie și mie nu mi se dă, pentru că trăiesc cu copiii. D-apoi nici ei n-au. Fata-i despărțită cu un copil și ședem șapte în casă. Șapte într-o casă! Așa viață nu trebuie la nimeni (plânge).”
- „Мы бедные, несчастные…”
Europa Liberă: А почему дошли до бедноты?
- „Сделали пенсию на 1224 лея. Как жить дальше? Нищие мы. За место плати, патент плати, склад плати, а на чем жить дальше? У нас нету чем жить. У меня трое детей…”
Europa Liberă: А есть будущее у Молдовы?
- „Нет!”
Europa Liberă: От кого зависит это будущее? Завтрашний день от кого зависит?
- „От парламента все, от высших. Мы нищие. Обещали нам 4%. Где те 4% на пенсию?”
- „Я уже прожила 67 лет. Это как жить дальше? Газ подорожал, свет подорожал, все подорожало. Как будем дальше жить? Чем кормить? А будущие наши дети, чем они будут жить? Мы ещё построили какие-то дома, а наши дети не будут иметь даже бордее на поле.”
Europa Liberă: Cum poate fi schimbată situația în bine?
- „Să dea la lume de lucru, cum a fost.”
Europa Liberă: Cine să dea?
- „Statul, cei de la Parlament. Iau o grămadă de bani… Ce trebuie atâția deputați acolo? Pentru ce? Și omul ista nu încape, Dodon aista, ori cum îi zice, nu încape, că ei s-au pus acolo. Eu cred în Dodon-ul ista! Dar deputații ceia lasă-i să se ducă afară.”
Primăria la Briceni
- „Până n-au să închidă tot, n-are să fie Moldova cea care a fost.”
Europa Liberă: Ce să închidă?
- „Bandiții să-i închidă. Pe cine să-i închidă? Clar lucru: pe cei care iau bani mulți și până n-au să-i închidă…”
Europa Liberă: Dar vin alegerile și cetățenii sunt responsabili că iau buletinul…
- „Ce are alegerile? Alegerile, cu bani au să aleagă, n-o să aleg eu. Cuvântul meu acolo, n-o să spună nimeni alegerea mea. Acolo aleg banii și care are mai mult pe acela au să-l aleagă. Ce au să câștige oamenii simpli? N-are să câștige nimeni, au să câștige banii, cum a fost, așa și au să câștige. De ce noi ne chinuim degeaba? Pentru că țara-i tot aceea care a fost, pur și simplu, s-au schimbat bandiții.”
Europa Liberă: Schimbarea asta tot cetățenii o fac, în timpul alegerilor?
- „Și ce folos că cetățenii aleg prezidentul, dar Parlamentul nu cetățenii l-au ales?”
Europa Liberă: Dacă ar fi să-i adresați o întrebare domnului Dodon sau o sugestie, un sfat, ce l-ați povățui?
- „Să se lase de mirajul rusesc, să se lase și las’ să lucreze ca un gospodar pentru interesul național.”
Europa Liberă: Dvs. cum vedeți viitorul Republicii Moldova în cinci-zece ani?
- „Nu vedem nimic. La noi trebuie să se deschidă afaceri în sat. Uzine, fabrici, să aibă oamenii unde lucra. La noi degrabă au să rămână numai bătrânii, lumea se duce. La ce să stea? Se duc unde îi duc ochii oamenii. Ia socotiți de când îi democrația la noi, s-a făcut vreo reformă? Când se face o reformă, apoi se face în același timp în raion, în sate. Iaca cum la găgăuzi, numai că găgăuzii s-au trezit într-o noapte, s-au dat cumpărați, că ei au fost cumpărați.”
La Briceni
Europa Liberă: Ce-i doriți Moldovei?
- „Conducere înțeleaptă! Din ce cauză? Ca să însușească bine ce-i asta dictatură și să însușească ce-i asta democrație!”
Europa Liberă: Binele învinge răul sau răul învinge binele?
- „Din ce merge, binele rămâne tot mai puțin, mai mult răul se înmulțește.”
***
Așadar, localnicii cu care am discutat la nordul Moldovei, la Briceni, spun că politicienii sunt mai degrabă mincinoși și s-au convins că, pentru a câștiga alegerile, ei au mințit, au promis ceea ce au știut că nu se vor ține de cuvânt. Unde a ajuns micul stat din Europa de Est după 26 de ani de independență și încotro se îndreaptă? l-am întrebat pe sociologul Ion Jigău, directorul executiv al Centrului CBS-AXA.
Sociologul Ion Jigău
Europa Liberă: Pe ce cale continuă să se îndrepte Republica Moldova?
Ion Jigău: „Aiurea în tramvai.”
Europa Liberă: Asta însemnând că lumea va continua să rămână dezamăgită, să nu recâștige încrederea în forțele politice, să piardă încrederea și în ziua de mâine? Ce se întâmplă mai departe?
Ion Jigău: „Așa e. Din punctul de vedere al psihologiei oamenilor, ca să spunem așa, un dezastru, fiindcă ei pierd încrederea în orice și în oricine. Și atunci, ei pot cu adevărat numai în forța divină crede și poate în cele mai apropiate rude. În rest, ei se descurcă cum pot. Și numai cei care-s deznădăjduiți cu totul – bătrânii, cei care au probleme mari în familie, adică au pe cineva bolnav, iar dacă ai pe cineva bolnav în familie, ești pierdut în ziua de azi. În rest, cei care sunt în puteri și au capacități, pleacă.”
La Briceni
Europa Liberă: Și guvernarea chiar nu vede ceea ce se întâmplă în statul acesta despre care unii spun că eșuează, alții spun că e falimentar deja?
Ion Jigău: „Eu cred că ei știu situația, fiindcă și președintele, și prim-ministrul, și spicherul în fiecare dimineață găsesc câte un raport pe masă – unul de la SIS, unul de la Ministerul de Interne, unul de la Ministerul Economiei, unul de la Finanțe. Și cred că nu mult acolo este, în fiecare zi câte o pagină, dar este oricum o radiografie a situației în momentul de față.”
Europa Liberă: Guvernarea încearcă să acrediteze ideea că schimbă situația în bine, iar adevărata schimbare, așa cum spun cei de la putere, „va începe odată cu alegerile din 2018”, când cetățenii vor decide soarta celor 101 deputați, iar pentru ca, așa cum spun cei de la putere, „deputatul să fie mai aproape de cetățean”, au propus această reformă electorală în baza votului mixt. Îl vor aduce pe deputat mai aproape de grijile oamenilor?
Ion Jigău: „Nu cred. Chiar astăzi m-am uitat la circumscripții și m-a cuprins un simțământ de confuzie totală. Să vă dau un exemplu – unde sunt Pârjoltenii și unde sunt Ialovenii? Sunt într-o circumscripție.”
Europa Liberă: Dar, dacă ne uităm la distanța dintre aceste localități, vedem că e destul de mare?
Ion Jigău: „E destul de mare…”
Europa Liberă: Dar un exemplu și mai convingător e faptul cum a fost divizat raionul Strășeni – în trei circumscripții.
Ion Jigău: „Practic, toate raioanele așa au fost divizate. După mine, sistemul electoral îi face pe politicieni să se adapteze.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă această reformă va aduce sluga poporului mai aproape de preocupările omului simplu?
Ion Jigău: „Nu, fiindcă nu se știe cine, spre exemplu, va candida în fiecare circumscripție. Omul acela nu va fi cunoscut de toți ceilalți, de marea majoritate a cetățenilor care-l vor vota. Teoretic, nu era mai bine să se facă mai întâi o reformă teritorial-administrativă, să întărească teritoriile, să apară acolo o infrastructură, o logistică administrativă? Și atunci, împarte-le în două-trei circumscripții sau fă pe sistemul proporțional, dar pentru doi-trei deputați de acolo ș.a.m.d.
Problema este că în aceste circumscripții nu există niciun fel de infrastructură, nicio logistică. Va exista per moment atunci când se vor face alegerile și Comisia Electorală Centrală va institui comisiile pentru circumscripții electorale, se vor încheia alegerile și toată logistica va dispărea. Noi trebuie să ne bazăm pe…”
Europa Liberă: Tocmai îl întrebasem recent pe dl Candu dacă, în baza trasării acestor circumscripții, va putea fi făcută o reformă teritorial-administrativă? Și el zicea că nu, pentru că croirea acestor circumscripții este valabilă doar pentru alegerile din 2018.
Ion Jigău: „Așa și este.”
Europa Liberă: Cum se reîntoarce încrederea cetățenilor? În ce condiții se mai poate vorbi despre o speranță recâștigată, că deocamdată se vorbește doar de speranța pierdută?
Ion Jigău: „Pisica trebuie să prindă șoareci. Deocamdată nu văd că pisicile noastre să prindă șoareci. Cum plecau cetățenii noștri, așa și pleacă. Spun că vor veni investiții. Nu vor veni investiții, chiar investițiile care vin, de fapt, sunt niște abateri de la unele reguli.”
Europa Liberă: Dar iarăși, dacă-i să-l citez pe dl Candu, care a avut o întrevedere și cu misiunea de evaluare a Fondului Monetar Internațional, el a declarat că „Republica Moldova va continua să meargă pe calea reformelor” și a spus că „va duce până la capăt reforma în sistemul bancar, în justiție, în sectorul energetic, în alte domenii, inclusiv atragerea investițiilor va fi prioritară și, chiar dacă e un an electoral în față, oricum reformele vor continua”. Sunt declarațiile făcute de șeful Legislativului.
Ion Jigău: „Teamă mi-e că, ca și toate celelalte lucruri, vor fi numai imitații, fiindcă finalul, rezultatele acestor reforme trebuie să fie viața cetățeanului.”
Europa Liberă: Iar viața cetățeanului, așa cum ziceți Dvs., ei o cunosc din aceste rapoarte care le vin în fiecare zi pe masă, inclusiv din aceste sondaje de opinie pe care le fac instituțiile sociologice?
Ion Jigău: „Și viața cetățeanului se schimbă foarte, foarte încet, și nu spre bine, deocamdată.”
Ion Jigău
Europa Liberă: De ce nu apare binele acesta, dle Jigău?
Ion Jigău: „Fiindcă pisica nu prinde șoareci. Noi trebuie fiecare să avem grijă de noi înșine, cei care suntem în puteri. Statul trebuie să aibă grijă de cei care nu se pot întreține – de bătrâni, de copii orfani –, dar, în același timp, statul trebuie să stabilească reguli cum noi jucăm. Și dacă tot timpul noi schimbăm regulile de joc, noi tot suntem statul, suntem cetățenii care plătim impozitele, contribuim la formarea bugetului și-i întreținem pe cei de la putere.”
Europa Liberă: Guvernarea schimbă regulile de joc, nu noi toți.
Ion Jigău: „Noi suntem tot statul, nu? Când spun „noi”, îi am în vedere pe toți, și pe cei de la guvernare, și noi cei care trebuie să exercităm asupra lor niște presiuni. Altceva este că ei nu se prea uită la presiunile noastre, adică nu iau în seamă ce spun sondajele. Reagan odată spunea: „Statele Unite sunt guvernate de sondajele de opinie”, fiindcă ei iau în seamă, noi – nu. Toți se uită la sondaje numai la ratingurile lor personale, și mai mult nu-i interesează, inclusiv colegii Dvs. de breaslă, când apare un sondaj de opinie, se uită ca la o cursă de cai, care „cal” a ajuns primul.”
Europa Liberă: Cine e în topul încrederii în rândul cetățenilor?
Ion Jigău: „Și cine e ultimul, și mai mult nu-i interesează, păi, în sondaje sunt o mulțime de fenomene reflectate.”
Europa Liberă: Iar fenomenele acestea sunt sărăcie, corupție, lipsa locurilor de muncă?
Ion Jigău: „Esențialul este că oamenii nu au nicio speranță în viitor, că se va face mai bine și de atâta ei pleacă, pleacă să-și caute undeva rostul în viață. Bine că acum ei trimit bani acasă, încă mai trimit, dar o parte din ei la un moment dat se vor rupe totuși de rădăcini și atunci nu vor mai trimite bani. Prin ce va crește consumul aici? Căci, de fapt, un buget se formează din consumul nostru mai mult, motorul de dezvoltare în Republica Moldova este consumul.”
Europa Liberă: Nu sunt investițiile?
Ion Jigău: „Dar de unde? Cel puțin din ce știu eu, sunt, de fapt, niște abateri de la reguli. Nu e meritul guvernării că, spre exemplu, la Strășeni au venit italienii, e mai mult meritul unor oameni concreți care au făcut ceva și al Primăriei Strășenilor.”
Europa Liberă: Dle Jigău, ceea ce mai aud în ultimul timp, inclusiv de la observatorii scenei politice, că în Republica Moldova trebuie să fie și mai rău, ca după aceasta să se înceapă binele. Cum tălmăciți Dvs. aceste sugestii pe care le fac unii?
Ion Jigău: „Când se ajunge la fund, după aceea nu mai ai unde cădea și începi să te zgrepțâni în sus.”
Europa Liberă: Dar fundul ăsta ce ar însemna? Să ajungi la fundul prăpastiei?
Ion Jigău: „O mizerie totală. După care…”
Europa Liberă: Păi, acum nu e mizeria totală?
Ion Jigău: „Probabil că nu.”
Europa Liberă: Și atunci bagi frică în rândul populației. Mulți cetățeni spun că trăiesc cu teama că nu vor mai avea ce pune mâine-poimâine pe masă.
Ion Jigău: „Păi, frica tot este un element utilizat în manipulare, mai sunt elemente de manipulare, nu numai frica, dar inclusiv asta e, și atunci oamenii se gândesc: păi, bine că e pace, nu e război...”
Europa Liberă: Pace și sănătate, asta își doresc mulți dintre cei cu care am discutat inclusiv la Briceni, că am fost recent în zona de nord a Republicii Moldova și asta am auzit de la foarte mulți localnici.
Ion Jigău: „Da, mai mult nimic. Moldoveanul, de fapt, totdeauna a dorit asta și cu speranța asta el mai trăiește. Nu știu dacă sunt conștienți cei care sunt la guvernare, miniștrii, viceminiștrii sau acum au apărut secretarii de stat, care sper să fie profesioniști, și nu aleși pe criterii politice, că la noi totul, până și mi se pare că uneori și dereticătoarele din ministere se numesc pe criterii politice. Ești din partidul meu, ești la lucru, nu ești, te concediază. Dar așa nu se merge.”
Europa Liberă: Și Dvs. acum lăsați o doză de speranță pentru cei care ne urmăresc sau îi ajutați să-și facă valiza?
Ion Jigău: „Salvarea celor care se îneacă este în mâinile celor care se îneacă. Deci, ei trebuie să aibă o speranță, speranța este în ei, o dată în patru ani ei hotărăsc soarta statului, dacă se vor lăsa cumpărați cu 50, cu 100 de lei sau cu 100 de grame, atunci nu se va schimba nimic.”
Europa Liberă: Cât mai multă responsabilitate atunci când au buletinul de vot în mână, iar asta se întâmplă o dată la patru ani?
Ion Jigău: „Toți trebuie să aibă responsabilitate – și cetățeanul de rând, și un primar, și un secretar de stat, și un ministru, și un șef de partid, și un deputat – și trebuie să aibă responsabilitate față de cei care l-au ales. S-ar putea în nemulțumirea aceasta mare, în campania electorală să avem surprize, să apară oameni care sunt absolut acum necunoscuți, cel puțin să fie oratori buni, să poată lua oamenii după ei, să aibă charismă și să câștige și să strice planurile tuturor politicienilor de la guvernare .”
***
Aminteam că, în baza reformei electorale, unele circumscripții au fost extinse peste trei-patru raioane, iar unele raioane au fost împărțite la trei circumscripții diferite. Își vor vota oare alegătorii deputatul care să-i reprezinte? La aceasta și alte întrebări am cerut răspunsuri activistului civic Valeriu Pașa, care a semnat un recent studiu Transparency International cu referire la modificarea sistemului electoral.
Valeriu Pașa la microtonal Europei Libere
Europa Liberă: Va fi deputatul mai aproape de cetățean, după ce alegătorii vor vota în baza sistemului electoral mixt?
Valeriu Pașa: „Cât este deputatul mai aproape de alegătorii săi, nu este determinat de sistemul electoral. Un deputat care este cu tragere de inimă la alegătorii săi merge indiferent de felul în care a fost ales. Deci, este un mit că are cumva legătură cu sistemul electoral sau că doar sistemul electoral poate rezolva toate problemele sistemului politic. E o minciună.”
Europa Liberă: Oricum, cetățenii vor fi chemați în 2018 să voteze în baza acestui sistem mixt, să-și aleagă deputații jumătate pe circumscripții, jumătate pe liste de partid.
Valeriu Pașa: „Eu, unul, nu-mi pierd speranța că actuala clasă politică, majoritate parlamentară, sub presiunea pozitivă a cetățenilor, va conștientiza totuși că au exagerat, au mers prea departe și vor anula această modificare absolut abuzivă a sistemului electoral.”
Europa Liberă: Mai este un an de zile și se pare că deja lucrurile sunt bătute în cuie, Comisia Națională a trasat circumscripțiile.
Valeriu Pașa: „Păi, iată, inclusiv din felul cum au fost trasate aceste circumscripții, când ei și-au permis să interpreteze chiar și legea aceasta aprobată de ei, care e o lege foarte proastă și necalitativă; ei și-au permis absolut discreționar s-o interpreteze, au deviat de la normele stabilite de propria lor lege și au creat aceste circumscripții absolut discreționar, în special în ceea ce ține de numărul de circumscripții alocate pentru municipiul Chișinău, dar mai ales când vorbim pentru diasporă, pentru diaspora din Uniunea Europeană, unde 115 mii de oameni au venit să voteze la alegerile prezidențiale, au dat o singură circumscripție. Și pentru raionul Taraclia, în care au votat 18 mii de oameni, o singură circumscripție, și pentru cei care domiciliază în Transnistria, care au fost vreo 18 mii în total la alegeri, au dat două circumscripții. Adică cuiva îi dau o circumscripție la 9 mii de oameni să-și aleagă un singur deputat, dar cuiva la 115 mii – tot una.
Dacă este să comparăm la nivel de raioane câți au venit la alegeri, atunci Chișinăul este foarte clar subreprezentat, adică în Chișinău într-o circumscripție trăiesc real 70 și ceva de mii de alegători cu drept de vot și mă refer aici și la cei care nu au domiciliu, dar locuiesc în Chișinău, iar în zonele rurale, în multe raioane ale țării numărul real de alegători, care fizic mai sunt prezenți acolo, nu-i nici jumătate față de cum au calculat ei. Adică avem nu altceva decât un sistem electoral profund nedemocratic, nereprezentativ, căci nu putem noi să facem niciun fel de uninominal, atâta timp cât nu avem un sistem foarte precis de evidență a populației.
Efectiv, statul Republica Moldova, trebuie să recunoaștem, este slab și nu știe unde și câți oameni sunt prezenți fizic – câți sunt peste hotare, câți sunt în țară. Dacă vorbim în țară, în care raioane și câți anume sunt.”
Europa Liberă: Dar dacă se rămâne la acest sistem electoral mixt și această reformă va fi implementată, cum va arăta viitorul Parlament și dacă va fi o mare deosebire de ceea ce fac deputații în actuala legislatură și cei care vor veni în următorul Parlament?
Valeriu Pașa: „Dacă vorbim de actuala legislatură, putem să presupunem că cu mult mai bine sigur că n-o să fie, dar nici nu cred că mai rău, pentru că actuala legislatură este una absolut rușinoasă. Atunci când jumătate de Parlament trădează votul propriilor alegători, altfel decât rușinos asta nu poți numi, mai mult de jumătate din unele fracțiuni efectiv au trădat, pentru că asta așa se numește. S-au vândut celor de la putere. Or, în viitorul Parlament vom vorbi și despre o lipsă foarte mare de legitimitate.
Valeriu Pașa
Aici, în actuala legislatură, din cauza faptului că s-au vândut, au trădat votul cetățenilor, iar acolo va fi din start, pentru că atunci când o să vină un deputat pentru care au votat trei-patru mii de oameni și o să aibă mandat de deputat, iar pe listă, ca să ajungi deputat, partidul trebuie să aibă pentru un mandat vreo 30 și ceva de mii, vă imaginați ce fel de Parlament o să fie acesta? Dar atunci când în circumscripțiile din Chișinău o să vină să voteze 50 de mii de oameni, iar într-o circumscripție, să spunem aceeași de la Taraclia, o să vină 18 mii, în alte zone, la nord destul de des populate, dar și în centrul republicii, nu doar la nord, vor veni 25-30 de mii, câtă discrepanță o să fie?
O să ajungă unul deputat cu 30 și ceva de mii de voturi, cu 40 poate și altul – cu trei-patru mii. Imaginați-vă cum o să funcționeze un astfel de Parlament; el o să fie absolut dezechilibrat și, cel mai probabil, nereprezentativ. Și astfel de alegeri sunt nedemocratice.”
Europa Liberă: Și, apropo, nici nu se cunoaște câți alegători vor fi la acel moment în Republica Moldova, pentru că, așa cum arată și statisticile, dar și aceste ultime sondaje de opinie, populația continuă să abandoneze Republica Moldova? Oamenii pleacă în străinătate în căutarea unei vieți mai bune.
Valeriu Pașa: „Asta, de fapt, este cea mai mare problemă a Republicii Moldova acum. Statul Republica Moldova rămâne fără oameni; pare că nu este foarte mult când pleacă 40-50 de mii de oameni în fiecare an, dar dacă aplicăm chiar acest PIB nominal per capita actual, el este unul foarte mic, cel mai mic din Europa până acum. Deci, acești 40-50 de mii de oameni la o vârstă medie de vreo
Această guvernare incompetentă, care efectiv fugărește oamenii afară, nu este capabilă să le ofere o perspectivă...
30 de ani au încă câte vreo 35 de ani, cel puțin, în față de muncă activă. PIB-ul pe care urmează ei să-l producă în acești 35 de ani se ridică la peste trei miliarde de dolari, adică în fiecare an, din cauza exodului de populație, Moldova pierde pentru următorii 30-35 de ani trei-patru miliarde de dolari.
Această guvernare incompetentă, care efectiv fugărește oamenii afară, nu este capabilă să le ofere o perspectivă, o speranță, sărăcește Moldova an de an cu multe, multe miliarde, adică din acest exod noi pierdem mai mulți bani chiar decât reușește această guvernare coruptă să fure.”
Europa Liberă: Dacă e să credem guvernanților, au făcut declarații acum, pe timpul misiunii FMI la Chișinău, și chiar au promis să continue reformele, să facă mai multă curățenie în sistemul bancar, energetic, în justiție să continue reformele, să aducă prosperitate și chiar pe parcursul unui an electoral. Am auzit declarația domnului Candu, președintele Parlamentului, care spunea că vor continua să facă reforme inclusiv pe parcursul anului 2018, an electoral.
Valeriu Pașa: „Doamna Ursu, ca să ai ce să continui, trebuie măcar să începi, această guvernare nu a făcut nicio reformă, în special în domeniile-cheie cele mai dureroase. În sistemul bancar situația actuală este exact așa cum era în anul 2015, când aveam peste 80 la sută din băncile din Republica Moldova cu proprietari neclari, deci, niște companii offshore obscure, nu știm cine stă în spatele lor și cine gestionează banii cetățenilor care sunt în bănci. Sunt patru cele mai mari bănci a căror proprietate nu este clară, sunt sub monitorizare.”
Europa Liberă: Sub monitorizarea BNM?
Valeriu Pașa: „Exact, și nu s-a mișcat absolut deloc, nu s-a făcut nici acea transparență, nu s-au adus investitori, nimic, adică în sistemul bancar zero reforme, în energetică, cum procuram printr-o firmă offshore și furau banii Șevciuk și cu cine mai avea el afacerea aceea „Energokapital”, care tot se spune că era împreună cu Plahotniuc, el măcar nici nu nega lucrul acesta, acum nu se procură prin firma intermediară, dar se procură tot din Transnistria și noi pe banii noștri și pe facturile noastre la energie electrică, în fiecare lună, finanțăm separatismul la noi în țară, adică bugetul Transnistriei. Și se mai acumulează și aceste datorii față de „Gazprom” în plus, tot din aceeași energie electrică, iarăși, situația nu s-a îmbunătățit practic cu nimic în esență.
Și tot așa putem să mergem punct cu punct, justiția, cum era neîncredere, pur și simplu, doar încă a crescut, situația în justiție s-a înrăutățit foarte mult, a scăzut foarte mult transparența, controlul politic a întărit frica; dacă înainte era un fel de parteneriat, când judecătorilor li se permitea să facă tot felul de mișmașuri și licitație în loc de procesul de judecată, acum este o frică deplină în sistemul judecătoresc, care este ținut efectiv de gât. Judecătorii se plâng din ce în ce mai mult că sunt abuzați de către procurori sau de către alți reprezentanți ai regimului de guvernare. Dacă astfel de reforme are în vedere domnul Candu că o să continue, apoi mai bine să nu facă deloc.”
Europa Liberă: Și încotro se îndreaptă Moldova, ce optimism le mai poate fi transmis cetățenilor, dacă ei și așa sunt destul de debusolați, dezamăgiți, cu neîncredere în ziua de mâine?
Valeriu Pașa: „Elementul de speranță care mai este în Republica Moldova este păstrarea încă a unor instrumente democratice. De bine, de rău, această guvernare, așa abuzivă cum este ea, nu a anulat încă alegerile. Cu siguranță, orice scrutin o să fie și el destul de greu de desfășurat, pentru că se pune presiune, controlul administrativ, media și așa mai departe, dar totuși se mai fac alegeri. Să ne aducem aminte situația din anul 2009, când, pe final de mandat, regimul președintelui Voronin, mulți îl numeau chiar, în mare măsură pe bună dreptate, unul dictatorial, și totuși prin alegeri democratice acest regim a fost schimbat și ei au plecat. Aceasta este exact și speranța pentru soluționarea situației pe care o avem acum în Moldova.
Ce este important? Este ca în acest an de zile care a rămas până la alegeri să luptăm pentru a avea un cadru de desfășurare a alegerilor democratice, adică să fie anulat acest sistem mixt, care este unul antidemocratic, nereprezentativ și oferă foarte multe instrumente pentru fraudarea voinței cetățenilor și să încurajăm partidele de opoziție, să fie cât mai active, să se implice cât mai mult în lume, să înainteze cei mai buni candidați și să preia puterea în această țară acei care vor avea susținerea reală a cetățenilor.”