Larisa Turea: „Niciodată n-am fost uitați, suntem invitați la aceste evenimente, deci facem și noi parte din Europa” (VIDEO)

Intrarea la Teatrul Alexandrinski din St. Petersburg

Un interviu despre cea de-a XVII-a ediție a Premiului Europa pentru Teatru și a XV-a a Premiilor Europa Realități Teatrale desfășurate la Sankt Petersburg.

La St. Petersburg s-a încheiat un festival de teatru, organizat sub egida Theatre-Festival Baltic House, ocazie de a acorda la a XVII-ediție Premiul Europa pentru Teatru și, la a XV-a Premiul Europa Realități Teatrale. La manifestări a participat și criticul de teatru din R. Moldova, Larisa Turea, care a acordat un interviu corespondentei noastre.

Your browser doesn’t support HTML5

Criticul de teatru Larisa Turea în dialog cu Valentina Ursu

Larisa Turea

Larisa Turea: „Am venit foarte impresionată de calitatea spectacolelor care au fost prezentate în acest an, când Marele Premiu i s-a acordat lui Valeri Fokin [director artistic al Teatrului Alexandrinski din St. Petersburg; nota red.], unul din

Regizorul Valeri Fokin, director artistic al Teatrului Aleksandrinski din St. Petersburg

regizorii care au transformat teatrul rus, dar și teatrul european, pentru că el are, așa, o linie de conduită – înnoirea tradiției teatrului – și a prezentat câteva spectacole extraordinare.

Am avut și o conferință cu el și vreau să mai subliniez un detaliu, că [evenimentul] a coincis și cu Congresul Mondial al Criticilor de Teatru. Deci s-a adunat lume bună din 44 de secții naționale ale criticilor de teatru de pe cinci continente. A fost cea mai numeroasă întrunire a criticilor de teatru din lume și, în ultimul timp, s-a transformat ca într-un fel de întrunire de familie; ne vedem, încheiem contracte, proiecte. Republica Moldova a fost bine reprezentată.”

Europa Liberă: Și România a fost prezentă?

Larisa Turea: „România a fost foarte prezentă, pentru că președintele juriului acestui premiu este marele nostru prieten, criticul de teatru Georges Banu, care vrea foarte mult să vină și la Chișinău cu vreo ocazie, poate la Reuniunea Teatrelor Naționale sau pentru un spectacol anume.

George Banu la Roma, la acordarea Premiului Europa

A fost dl Constantin Chiriac, directorul Festivalului de la Sibiu; a fost Oltița Cîntec, critic de teatru de la Iași; a fost Octavian Saiu de la București; a fost la fel lume bună, dar au fost și criticii ruși, pe care-i vedem mai rar...”

Europa Liberă: Da a și început cu „Hamlet” în regia lui Dodin?

Larisa Turea: „Da, da, a început cu „Hamlet” în regia lui Dodin, care deja a primit acest premiu. Premiul are o istorie foarte lungă și foarte bogată, a fost creat la inițiativa Melaniei Mercury în 1986 [ca un Proiect pilot al Comisiei Europene; nota red.] și prima ediție [găzduită la Taormina, în Italia] a acordat un Premiu Mare, Arianei Mnouchkine, care la fel pledează pentru multiculturalitate, pentru buna înțelegere între oameni, pentru această teatralitate modernă.

Dar de data asta Lev Dodin ne-a uimit pe toți, pentru că a lansat un nou concept, ceea ce ar fi teatru-compasiune. Deci, teatru care privește altfel omul, care încearcă să-l înțeleagă în această lume atât de bântuită de frici, de angoase. Lev Dodin vine cu un mare respect pentru omul din scenă și ceea ce mi-a plăcut foarte mult, el zice că mie îmi place foarte mult să repet, să caut, să caut, să mă apropii și că, din păcate, totuși într-o bună zi trebuie să ieși în fața spectatorului, să-i pui spectacolul pe tavă și să-ți recuperezi banii.

Lev Dodin

Pe când el ar vrea ca mereu să caute această teatralitate, are un teatru special – Malîi Teatr al lui Lev Dodin –, special făcut pentru el, o sală aparte.

La fel, în aceeași zi cu „Hamlet”-ul lui Lev Dodin a fost spectacolul lui Andrei Moguci [director artistic al Teatrului Bolșoi Drama de la St. Petersburg;nota red.], care de asemenea este laureat.

În 2011, tot la Sankt Petersburg i s-a acordat acest premiu, care a prezentat spectacolul „Alisa”, inspirat de celebra poveste, dar care a avut-o în prim-plan pe extraordinara actriță Alisa Freindlich. Sigur că noi am reacționat altfel ca toți ceilalți, dar japonezii și nemții au reacționat la fel ca și noi. Era o energetică specială care venea din scenă către sală și invers toate aceste zile...”

Europa Liberă: Unde au plecat premiile?

Larisa Turea: „Primul premiu a rămas la Sankt Petersburg pentru Valeriu Fokin și al doilea premiu [Premiul special pentru întreaga carieră; nota red.] i s-a acordat unei extraordinare actrițe spaniole, [Nuria Espert], o actriță de 85 de ani care, din păcate, a avut un accident. La o repetiție generală a căzut și și-a fracturat o mână și a venit nepoata ei care a primit acest premiu de onoare.

Și au fost premii mai multe care au plecat în diferite țări, în Portugalia un premiu [lui Tiago Rodrigues], Premiile „Noile Realități Teatrale”, unde vrem și noi să ne înscriem. În 2008, acum zece ani, l-am înaintat pe Petru Vutcărău la acest premiu. A fost nominalizat, dar, din păcate, el n-a reușit să-și susțină acest demers pentru acest premiu, a primit alte premii, dar nu premiul acesta european.”

Europa Liberă: Ați spus că de obicei evenimentele culturale sunt transmise în direct ca să atragă mai mult și mai mare public. De data aceasta...

Larisa Turea: „Da, da... S-a filmat, dar nu s-a transmis în direct.”

Europa Liberă: De ce nu s-a transmis în direct?

Larisa Turea: „Nu pot să explic, dar vreau să spun că au fost niște discursuri foarte incisive. N-au fost împotriva cuiva, dar au fost pentru democrație, pentru acest teatru rusesc care este extraordinar și care este într-adevăr un teatru european, pentru Europa, pentru ca să nu eșuăm în aceste demersuri ale noastre în lume;

a fost un spectacol foarte interesant prezentat de Jan Klata din Polonia, un artist provocator; a luat Premiul „Noile Realități Teatrale” cu „Un dușman poporului” [de Ibsen], care a început foarte șocant. Un spectacol interactiv, care se adresa publicului, care vorbea despre poluare, despre această agresiune și violență care domină astăzi scena, care vine dintr-o categorie foarte joasă, dintr-un fel de fascism contemporan al consumerismului, al cinismului, al indiferenței față de ce se întâmplă. Și actorul care interpreta rolul central s-a adresat direct publicului, vorbind despre poluarea din Polonia, dar e vorba nu numai de această poluare materială, dar și poluarea morală.

Kiril Serebrenikov la audierile din procesul intentat la Moscova, 16 noiembrie 2018

S-a vorbit foarte mult despre morală, s-a citit un demers în favoarea lui Kiril Serebrenikov, care n-a putut veni; un alt laureat n-a primit viza nu se știe din ce motive.

### Vezi și... ### La Moscova începe procesul regizorului Kiril Serebrenikov, un critic al regimului Putin

Totuși, această capitală nordică culturală a Rusiei și-a confirmat acest titlu. Oamenii veneau îmbrăcați frumos la teatru. Ceremonia de gală s-a desfășurat în Teatrul Aleksandrinski, cel mai vechi teatru din Rusia, un teatru imperial, cu ținute de gală, cu foarte mult aur și s-a încheiat cu un

Imagine din spectacoul „Mascarada” pus în scenă de Valeri Fokin

spectacol absolut extraordinar – „Mascarada” lui Fokin [după Lermontov și montarea din 1917 a lui Vsevolod Meyerhold; nota red.] –, care era, într-adevăr, o demonstrație a forței teatrului, a valorii teatrului, care este o artă de sinteză, pentru că era o scenografie absolut fantastică, care cred că a costat...

Nici nu-mi imaginez ce sume sunt acolo, cu lifturi care urcau și coborau, dar cu muzică pe viu, cu orchestră, cu niște actori extraordinari, cu costume... Deci a fost un spectacol răvășitor, pe care nu cred eu că și-l pot permite multe alte teatre din Europa.”

Europa Liberă: Și a 18-a ediție va avea loc unde?

Larisa Turea: „Sperăm... Poate la anul, poate peste câțiva ani, nu știm încă exact. Este un om care stă la baza acestor eforturi. Este Alessandro Martinez, secretarul general al Premiului Europa pentru Teatru, care asigură continuitatea acestor premii, pentru că am avut și o pauză, au fost câțiva ani când Europa era în criză și nu se puteau acorda premiile, este și o valoare materială în premii.

Premiul Mare face 60 de mii de euro și celelalte premii la fel, deci, plus

Niciodată n-am fost uitați, suntem invitați la aceste evenimente, deci facem și noi parte din Europa...

toate cheltuielile legate de deplasarea unor invitați din toată lumea, inclusiv din Republica Moldova. Niciodată n-am fost uitați, suntem invitați la aceste evenimente, deci facem și noi parte din Europa.

Am legat relații de colaborare cu teatrele din Slovacia. Peste doi ani va avea loc Congresul criticilor în Slovacia, la Bratislava, deja s-a anunțat, dar Premiul Europa încă nu știm. Cu Japonia, cu care întreținem o relație și ne gândim să facem niște spectacole, cel puțin să pășim pe acest tărâm cu mai multă îndrăzneală și cu mai multă forță, cu mai multă inventivitate, cu mai multă creativitate. Să nu rămânem oarecum fixați în timpul nostru, să depășim, pentru că teatrul este mereu perfectibil, mai mult decât filmul, mai mult decât orice altă artă, uneori și din sărăcie, că atunci devii mai inovator când ai mai puține resurse materiale.”