„Alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE din 20 octombrie au avut loc într-un climat de calm și au fost bine gestionate, în ciuda încercărilor persistente ale Rusiei de a utiliza dezinformarea și interferența pentru a submina procesele democratice. Consiliul salută rezultatul referendumului, care reafirmă angajamentul Moldovei față de viitorul său în UE”, se spune în proiectul de declarație văzut de Europa Liberă.
Aprecierile vor fi formulate oficial la reuniunea din 17 decembrie a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, care va pregăti ultimul mare summit UE al anului, din 19-20 decembrie.
Reuniunea Consiliului European - cum i se spune oficial summitului - va fi o întrunire specială din mai multe puncte de vedere: va fi prima în care Consiliul va avea un nou președinte (Antonio Costa), prima de când au avut loc alegeri prezidențiale în Moldova și ultima sub președinția rotativă UE a Ungariei, țară care se opune ajutorării militare și apropierii Ucrainei de UE și NATO.
Noii lideri ai UE Kaja Kallas (șefa politicii externe, prima din stânga) și Antonio Costa (centru, președintele Consiliului European) au făcut prima deplasare de serviciu la Kiev, pe 1 decembrie.
La 1 ianuarie, rolul de președintă pe 6 luni îl va prelua Polonia, condusă de un guvern pro-occidental și aliat de nădejde al Kievului, care a spus pe față că va încerca să recupereze, în privința extinderii, timpul „irosit” de Budapesta.
Amenințările hibride, deraierea Georgiei
La reuniunea din 17 decembrie, miniștrii de externe din UE și cei ai afacerilor europene vor examina printre altele perspectivele extinderii organizației, așa cum le estimează un raport anual din 30 octombrie asupra progreselor făcute de țările aspirante, inclusiv de Moldova.
Noutatea față de documente similare din trecut este scoaterea Georgiei din plutonul candidatelor, în urma deciziei guvernului de la Tbilisi de a suspenda orice discuții despre aderarea la UE - după ce Uniunea însăși declarase procesul înghețat, mai devreme, ca răspuns la adoptarea de către Georgia a unor legi nedemocratice „copiate” de la ruși.
Protestatari înfășurați în steagurile Georgiei și UE la Tbilisi, la una din manifestațiile de la începutul lunii decembrie.
„Consiliul ia act de recenta declarație a guvernului georgian privind suspendarea negocierilor de aderare până în 2028 și reamintește că, în iunie, Consiliul European a constatat că acțiunile guvernului pun în pericol parcursul european al Georgiei, conducând de facto la oprirea procesului de aderare”, se spune în declarația UE.
În document se vorbește repetat despre influența malignă a Rusiei asupra proceselor din țările candidate, un loc special fiind acordat amenințărilor „hibride” asupra Moldovei.
„Consiliul salută rezistența Moldovei în fața atacurilor hibride fără precedent ale Rusiei și reconfirmă sprijinul continuu al UE, inclusiv prin Misiunea de parteneriat a UE în Moldova.”, se spune în declarație, care adaugă că efortul trebuie menținut „în vederea viitoarelor alegeri parlamentare din 2025”, la care PAS va încerca să țină țara pe actualul parcurs pro-european, confruntându-se cu forțele pro-ruse.
În acest punct, declarația UE cuprinde însă și o notă de avertizare la adresa guvernării moldovene, spunând că „eforturile de combatere a interferențelor străine și a manipulării informațiilor trebuie să fie în conformitate cu standardele internaționale privind libertatea de exprimare” - o posibilă aluzie la închiderile de televiziuni și site-uri considerate periculoase.
Alinierea la sancțiunile UE
În declarația finală, care mai poate suferi unele modificări, Moldova este lăudată în mod special pentru alinierea la politica externă a UE, inclusiv la sancțiunile impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei.
În trecut, Moldovei i s-a sugerat mereu în asemenea documente că trebuie să treacă mai hotărât la aplicarea unor asemenea măsuri comune cu UE, inclusiv la cele menite să împiedice ocolirea de către Rusia a sancțiunilor europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizită la Chișinău pe 10 octombrie 2024.
Dintre țările candidate prezente în declarația văzută de Europa Liberă, Serbia este de departe cea mai criticată pentru nerespectarea principiilor comunitare în politica externă - ea fiind, cum se știe, un aliat de nădejde al Rusiei în regiunea balcanică.
În declarație, Moldovei i se fac mai multe recomandări de accelerare a unor reforme și proiecte, cum ar fi:
- Să accelereze în continuare proiectele de infrastructură legate de interconexiunile electrice pentru a reduce vulnerabilitățile structurale.
- Consolidarea capacității administrative și instituționale la toate nivelurile, ca și consultarea societății civile.
- Continuarea reformei justiției, inclusiv a procesului de vetting, și a luptei împotriva corupției, ale cărei rezultate concrete trebuie să înceapă să se vadă.
Ca și toate celelalte țări candidate, Moldova este încurajată să asigure drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor săi, inclusiv cei din minorități, fiind menționate în primul rând etnia romă și persoanele LGBT.
Campioana apropierii de UE? Probabil Muntenegru
Ca de obicei în documentele UE privind extinderea, nici în declarația pregătită pentru 17 decembrie nu se formulează vreo dată-țintă pentru aderarea cuiva.
Moldova vorbește mereu de 2030 ca un posibil reper, iar alte țări candidate sunt și mai optimiste.
Muntenegru și-a fixat anul 2026 ca țintă de aderare la UE. .
Judecând și după ciorna declarației UE, progresele cele mai mari le-a făcut de departe micul Muntenegru, o fostă republică iugoslavă cu o populație ceva mai mare ca a Chișinăului (cam 616 mii).
„Consiliul salută obiectivul guvernului de a continua progresele rapide ale Muntenegrului pe calea sa către UE și încurajează toate forțele politice să urmeze planul lor ambițios de încheiere a negocierilor de aderare”, se spune în document, care desigur va alimenta speranțele muntenegrenilor că ar putea adera încă din 2026, cum și-au propus.
Muntenegrul este însă singura din țările candidate aflate așa de aproape de finișul negocierilor. Moldova, ca și vecina ei Ucraina, au promisiunea să le înceapă, abia, după Anul Nou. În prezent sunt angajate într-un proces numit screening, de comparare a legislației naționale cu cea comunitară - despre care declarația Consiliului de Afaceri Generale UE spune că merge bine, cel puțin în cazul Moldovei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te