Your browser doesn’t support HTML5
Le poate comanda Igor Dodon diplomaților europeni când să vorbească?
Analistul politic Nicolae Negru crede că plângerea liderului PSRM Igor Dodon că ambasadorii occidentali nu reacționează la faptul că președinta Maia Sandu ar refuza să o desemneze pe Mariana Durleșteanu la funcția de prim-ministru este cel puțin ciudată. Într-un comentariu pentru „Ziarul Național” Nicolae Negru amintește că tocmai socialiștii și deputații din Partidul Șor au fost cei care i-au sărit în cap ambasadorului UE, Peter Michalko, pentru afirmațiile că unii dintre figuranții raportului Kroll privind furtul miliardului vor avea un cuvânt de spus în constituirea noului guvern. Analistul politic se întreabă oarecum retoric dacă Igor Dodon chiar crede că e posibil ca reprezentanții UE și SUA să vorbească la comandă sau să tacă atunci când liderului socialiștilor nu îi sunt pe plac spusele lor?
Într-o analiză pentru agenția de știri IPN, Victor Pelin amintește că în perioada independenței Republicii Moldova, toți președinții aleși în mod direct de cetățeni au avut conflicte majore cu Parlamentul. Așa a fost în timpul președinției lui Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Igor Dodon. Așa este actualmente, de când șef al statului a devenit Maiei Sandu. În opinia autorului, Curtea Constituțională (CC) ar fi comis o eroare, atunci când a revizuit cu de la sine putere unele aspecte ale reformei constituționale din 2000, restabilind formula alegerii directe a șefului statului, fără a-i întoarce și împuternicirile confiscate. Pentru că actualul conflict politic și constituțional își are rădăcinile într-o decizie a CC, este lesne de înțeles că anume Înaltei Curți îi revine sarcina găsirii unei soluții rapide de ieșire din ea.
„Dacă eu aș fi președinte...”, astfel își intitulează comentariul pentru portalul de limba rusă AVA.md, analistul politic Vitalii Andrievschi. El publică 18 măsuri pe care le-ar întreprinde dacă ar deține funcția de șef de stat. Între altele, Andrievschi spune că ar primi în echipă cât mai mulți tineri creativi, profesioniști și cu idei noi pe care să-i unească un singur lucru – dorința de a crește bunăstarea țării. Pe plan politic, comentatorul de la AVA.md spune că ar evita dialogul cu PSRM și formațiunea Șor atâta timp cât acestea sunt conduse de Igor Dodon și Ilan Șor și, de asemenea, nu discuta cu deputații transfugi care, din interese mercantile, și-au părăsit formațiunile.
Săptămânalul de investigații „Ziarul de Gardă” notează că bugetul de stat al R. Moldova ar putea fi prejudiciat cu aproape 130 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,2 miliarde de lei, din cauza unei datorii de acum două decenii pentru energia electrică recepționată din România, arată o expertiză juridică. La sfârșitul anului 2020, în urma unei licitații, o parte din datorie a fost cesionată unei companii farmaceutice din București. Respectiv, firmei din România îi revine acum dreptul să recupereze, în total, circa 70 de milioane de dolari de la R. Moldova, iar suma este în continuă creștere din cauza penalităților. Pe lângă această sumă, R. Moldova ar putea achita încă alte 60 de milioane de dolari din cauza unui litigiu care are la bază aceeași datorie, după ce o altă companie s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Mai avem nevoie de grădini zoologice – se întreabă jurnaliștii portalului Moldova.org. Ei observă că tot mai mulți activiști și apărători ai animalelor susțin că viitorul educării publicului despre animalele exotice ar trebui să fie în sanctuare și grădini zoologice virtuale, nu în locuri unde animalele sunt ținute în cuști și impuse să trăiască după normele impuse de oameni. Chișinăul are o grădină zoologică încă din 1978, unde sunt peste 1000 de animale. Deși peste o sută de angajați au grijă de animale, totuși acestea trăiesc în captivitate, uneori stând în spații mici și fără acces la temperaturile și habitatele din care provin.