Timp de câteva săptămâni, zeci de mii de georgieni au protestat împotriva proiectului de lege, promovat de partidul Visul Georgian, partid aflat la guvernare.
Manifestațiile au fost reprimate violent cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Protestatarii au fost atacați și de bande noaptea.
Legea a fost condamnată de Statele Unite, Uniunea Europeană și alții pentru că este inspirată de o lege rusească folosită de președintele Vladimir Putin pentru a reprima disidența și instituțiile independente.
Proiectul de lege, adoptat marți, în ultima sa lectură de parlamentul controlat de Visul Georgian, a fost sprijinit de premierul Irakli Kobakhidze pe 13 mai.
Membrilor opoziției li s-a interzis să participe la o ședință a comisiei juridice din 13 mai, unde parlamentarii Visului Georgian au avut nevoie de doar 67 de secunde pentru a revizui și aproba proiectul de lege, care a trecut de plen a doua zi, pe 14 mai.
Your browser doesn’t support HTML5
În timp ce proiectul era în comisia juridică, poliția georgiană dispersa cu violență un protest în fața parlamentului și aresta 20 de persoane.
Mai multe filmări postate pe rețelele de socializare arătau ofițeri de poliție mascați care băteau cu violență un protestatar înainte de a-l reține.
În alt videoclip, un bărbat a cărui față sângera era bătut de mascații care-i rupeau cămașa.
Your browser doesn’t support HTML5
Organizațiile internaționale pentru drepturile omului au cerut Visului Georgian să retragă imediat proiectul de lege.
„În adoptarea acestui proiect de lege dăunător, guvernul georgian sprijină deschis reprimarea drepturilor omului și a societății civile, care a atins cote alarmante în ultimele zile”, a declarat Amnesty International pe 14 mai.
„Dacă ar fi adoptată, această lege ar stigmatiza activitatea civică legitimă și mass-media independentă și ar oferi autorităților noi instrumente pe care le pot folosi pentru a amenda sau a sancționa în alt mod organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) cu a căror activitate nu sunt de acord”, a declarat Freedom House pe 13 mai.
„Ar alinia Georgia cu regimuri represive precum cele din Rusia și Kârgâzstan – autocrații care au lucrat sistemic pentru a decima societatea civilă folosind măsuri similare – și ar împiedica în mare măsură eforturile de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană. Reiterăm apelurile noastre adresate partidului Visul Georgian de a retrage imediat proiectul de lege”, se mai spune în comunicatul Freedom House.
Purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a lăudat pe 13 mai „loialitatea” publicului georgian „față de calea europeană” și a criticat modul în care guvernul a tratat protestatarii.
„Ceea ce am văzut în ultimele zile în Georgia în ceea ce privește răspunsul autorităților, în special din partea poliției, a fost violență”, a spus Stano.
„Condamnăm cu fermitate actele de intimidare, amenințările și atacurile fizice împotriva protestatarilor, împotriva activiștilor societății civile, împotriva politicienilor și împotriva jurnaliștilor și lucrătorilor din presă”.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a transmis, de asemenea, un mesaj de solidaritate și de sprijin pentru manifestanții georgieni.
„Statul de drept, standardele democratice și libertatea presei sunt esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană. Zeci de mii de oameni din Georgia arată că inima Europei nu bate doar între Varșovia și Lisabona”, a scris Baerbock pe Instagram.
Kobakhidze, însă, a insistat pe 13 mai că parlamentarii vor „acționa în conformitate cu voința rațională a majorității populației” și vor adopta proiectul de lege în lectură finală pe 14 mai.
El i-a acuzat pe protestatari că „urmează agenda politică” a unei minorități și i-a acuzat de o „mare iresponsabilitate” față de țara lor.
Mitingurile masive împotriva proiectului de lege sunt unele dintre cele mai mari proteste de când Georgia a devenit independentă în 1991.
Your browser doesn’t support HTML5
Președintele Salome Zurabișvili, care s-a pronunțat în sprijinul protestelor pașnice, a promis anterior că va respinge legea, în cazul în care aceasta va fi adoptată.
Cu toate acestea, majoritatea din parlament este suficientă pentru a trece peste vetoul prezidențial.
În conformitate cu prevederile legislației propuse, instituțiile media, ONG-urile și alte organizații nonprofit ar trebui să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine” dacă mai mult de 20% din finanțarea lor provine din străinătate.
Articol preluat de pe Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te