La sfârşitul anului trecut, majoritatea parlamentară de la Chişinău a modificat Legea cetăţeniei astfel încât străini care pur şi simplu donează sau investesc într-o afacere în Republica Moldova anumite sume de bani să poată primi mai rapid cetăţenia moldovenească. Modificarea e în vigoare deja de mai mult de o lună, dar abia acum începe să adune reacţii, în special critice. Din ce motiv, a aflat corespondenta noastră.
Your browser doesn’t support HTML5
Cât de profitabilă este Legea cetățeniei moldovenești?
„Este o idee interesantă, deoarece cu pașaportul moldovenesc poți merge fără vize în Europa”, îi ademenea pe oamenii de afaceri ruşi la o întâlnire la Moscova încă în luna martie a acestui an preşedintele Igor Dodon. „Investind o anumită sumă în economia Moldovei - săptămâna viitoare se va decide suma...”, le spunea atunci Dodon antreprenorilor ruşi, „primiţi cetățenia Moldovei și, respectiv, dreptul de a circula fără vize în Europa”.
Aceste discuţii ale preşedintelui Igor Dodon cu oamenii de afaceri ruşi aveau loc la aproape trei luni după ce majoritatea parlamentară a amendat Legea cetăţeniei, astfel încât un străin să poată obţine mai uşor cetăţenia Republicii Moldova. Modificarea a fost adoptată în Parlament în aceeaşi zi în care se votase în primă lectură controversată lege a „amnistiei fiscale” abandonată ulterior la cererea expresă a donatorilor externi, printre ei FMI, pentru riscul să fi permis legalizarea unor fonduri ilegale.
Igor Dodon descria beneficiile modificării în faţa investitorilor ruşi cu mult înainte însă ca guvernul de la Chişinău să fi reglementat condiţiile în care se poate obţine „cetăţenia în bază de investiţii”.
Pe site-ul Ministerul justiţiei a apărut abia acum un proiect care precizează aceste condiţii. Conform proiectului, dreptul la obţinerea cetăţeniei moldoveneşti într-un regim mai rapid l-ar putea obţine orice cetăţean străin care fie a donat 100 de mii de euro într-un fond numit „de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă a Republicii Moldova”, fie se angajează să investească, dar deja 250 de mii de euro, timp de cinci ani, într-o afacere imobiliară sau în hârtii de valoare de stat. Cu întrunirea unor cerinţe specifice, fireşte, cerinţe numite în proiect „reputaţie economică şi financiară bună” şi lipsa „riscurilor pentru ordinea publică şi securitatea statului”.
Ministerul justiţiei, Vladimir Cebotari, nu ştie deocamdată când va prezenta proiectul colegilor din executiv, dar descrie de pe acum propunerea ca pe una extrem de profitabilă pentru economia moldovenească:
Vladimir Cebotari
„Astfel de programe există în foarte multe state ale lumii, chiar multe state ale UE, dar şi SUA, Canada, Australia. De aceea nu este nimic ieşit din comun, ci este un mecanism simplificat prin care statul ar putea să atragă persoane interesate să facă investiţii în Republica Moldova - toată lumea bună care vrea să contribuie la dezvoltarea acestei ţări, creând locuri de muncă sau valori economice aici.”
Rosian Vasiloi s-a aflat într-o funcţie de conducere în Departamentul Poliţiei de frontieră în momentul în care Republica Moldova se pregătea să primească regimul de călătorii fără vize în UE. L-a obţinut în urmă cu trei ani, dar condiţiile stabilite atunci sunt valabile şi acum, avertizează fostul vice de la Departamentul de grăniceri, acum expert al unui centru analitic, IDIS Viitorul.
Rosian Vasiloi în 2012
Una din rigori viza securitatea procedurii de acordare a cetăţeniei, iar modificarea curentă ar putea genera o problemă, mai crede Rosian Vasiloi:
„Această dimensiune este monitorizată de către Comisia Europeană în contextul dialogului pe vize. Noi trebuie să avem mecanisme care să ofere garanţii că orice persoană care primeşte cetăţenia statului este sigur. Dar prin acest mecanism, vine orice individ, şi din Iran sau Coreea de Nord, plăteşte 100 de mii de euro şi este cetăţean. Timp de cinci ani să faci o investiţie de 250 de mii de euro, adică 50 de mii pe an - asta îşi poate permite din străinătate cam mulţi. Am studiat legislaţia din alte state, de exemplu din România, acolo poate fi solicitată cetăţenia la o investiţie ce depăşeşte un milion de euro. Aşa că, haideţi să creăm condiţii pentru investitori să vină în Republica Moldova, dacă procedurile de oferire a dreptului de şedere sunt birocratizate, să le simplificăm, dar să nu vindem cetăţenia Republicii Moldova pentru suma de 100 de mii de euro sau o investiţie 50 de mii de euro pe an.”
Ministrul Cebotari îl contrazice, însă, pe fostul demnitar, dând asigurări că autorităţile vor tria cu mare atenţie investiţiile şi proprietarii, astfel încât să le admită doar pe cele sigure:
„Mecanismele sunt gândite în felul în care să nu vină în conflict cu normele cu privire la libera circulaţie ân UE. Este un mecanism foarte dur de verificare a reputaţiei şi dacă individul prezintă sau nu un risc pentru securitate, mai mult ca atât există un şir de regiuni asupra cărora nu se vor aplica mecanismele simplificate.”
Printre multiplele state care oferă, la fel cum îşi doreşte acum Republica Moldova, cetăţenie în baza de investiţii, imobiliarele şi hârtiile de valoare sunt domenii selectate drept strategice de Bulgaria de exemplu. Acolo, efectul a fost „rusificarea litoralului”, în jur de jumătate de milion de apartamente şi vile de vacanţă fiind procurate în doar câţiva ani de cetăţeni ai Federaţiei Ruse, pentru un permis de şedere pe o durată de un an pe teritoriul unui stat european, spune Petio Petkov, corespondentul Europei Libere în capitala bulgară Sofia:
„Efectul este că aproape 150 de mii de ruşi au acum dreptul de şedere permanentă în Bulgaria, dreptul de şedere fiind un prim pas spre cetăţenie. A apărut o minoritate rusă în partea de Est care nu a mai existat niciodată în Bulgaria, pe litoral, au apărut şcoli cu predare în limba rusă, în magazine se vorbeşte rusa. Pentru bulgari nu e o problemă, bulgarii nu privesc cu ochi răi spre ruşi decât dacă se comportă urât. Dar există şi politicieni de dreapta care avertizează că cetăţenia poate deveni o pârghie pentru exercitarea de influenţă politică negativă. Ştim ce se întâmplă în Crimeea, în estul Ucrainei şi temerea acestor politicieni e că situaţia s-ar putea înrăutăţi şi în această zonă.”
Ce consecinţe ar putea însă exista în context moldovenesc, l-am întrebat pe fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţa, acum expert al Transparency International Moldova:
„Avem de afacere cu o formă ascunsă de legalizare a ilegalităţilor comise anterior, prin persoane interpuse se încearcă a readuce anumite resurse înapoi în Republica Moldova, în domenii care nu au nimic cu dezvoltarea strategică a Republicii Moldova, sau, şi mai rău, poate fi vorba de o escrocherie la nivel regional, în care vor fi folosite instituţiile statului care vor emite acele hârtii de valoare”, admite fostul ministru şi explică:
„În domeniul imobiliar, avem o supra-saturaţie de oferte care nu se vând, din cauza capacităţii de cumpărare este extrem de mici a populaţiei. Deci, acest sector nu este unul strategic, pentru că nu se creează o marcă prin care să se exporte produse peste hotare. Totodată, dacă îl considerăm strategic, trebuie să fim siguri că preţurile la bunurile imobiliare vor izbucni odată cu acceptarea acestei formule. Doi, este total greşit să indici ca sector strategic hârtiile de valoare, pentru că ele sunt o formă de datorie publică. Statul se va îndatora faţă de acest „investitor”, iar plata se va face de la bugetul de stat.”
Vasile Bolea, deputatul socialist care este de fapt politicianul care a iniţiat discuţia despre cetăţenia mai rapidă pentru investitori, susţine că a gândit propunerea ca un antidot împotriva legislaţiei migraţionale pe care o găseşte extrem de rigidă:
„De unde a apărut la mine ideea aceasta? Vă spun aşa cum este. Am lucrat pe timpuri într-o companie moldo-germană care lucra în Republica Moldova în domeniul agriculturii. La noi legislaţia în domeniul migraţiei este foarte drastică şi de aceea omul care venea cu o investiţie de sute de milioane de euro, pentru un permis de şedere primit o dată pe an sau la doi ani, trebuia să treacă prin proceduri de-a dreptul umilitoare.
Vasile Bolea în Parlament
De aceea eu am propus ca omul care face asta, să aibă posibilitatea să primească în mod simplificat cetăţenia, punând pe cont un milion de euro, iar banii aceştia, fiind introduşi în circuit prin creditarea afacerilor, să fie în avantajul Republicii Moldova”
Majoritatea parlamentară a mers, însă, pe o altă cale, descrisă mai sus, cale ce pare să-l mulţumească pe deplin pe fostul lider al socialiştilor, preşedintele Igor Dodon, cel care a şi lansat invitaţia faţă de antreprenorii ruşi să vină cu investiţii în Republica Moldova, dacă vor să călătorească liber în UE.