Autorii sesizării consideră că, prin legea adoptată de majoritatea parlamentară în aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai, guvernarea PAS mai încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.
Legea spune că, la alegerile prezidențiale și la referendumul despre aderarea la UE, din 20 octombrie, vor putea vota prin poștă, în premieră, cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.
- Te-ar putea interesa și: Legea votului prin corespondență, contestată la Curtea Constituțională
Anunțând contestația la Curtea Constituțională, președintele fracțiunii BCS, Vlad Batrîncea, a spus însă că votul prin corespondență în forma actuală poate avantaja puterea, pentru că se aplică acolo unde președinta Maia Sandu a obținut scoruri mari la alegerile din 2020, dar nu și în Rusia, unde a învins, în 2020, Igor Dodon.
Președinta Maia Sandu a spus recent, într-un interviu pentru jurnalistul rus, Yuri Dudi, că țările au fost selectate de către parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.
Legea votului prin corespondență a mai fost contestată la Curtea Constituțională, cu aceleași critici, de aliații din parlament ai oligarhului fugar, Ilan Șor, reuniți într-o mișcare nouă, „Pobeda”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te