Liderii mondiali cer încetarea imediată a luptelor dintre Armenia și Azerbaidjan

Liderii mondiali au cerut încetarea imediată a ostilităților dintre Armenia și Azerbaidjan, după ce aproape 100 de soldați au fost uciși în cele mai sângeroase confruntări dintre cei doi vecini caucazieni de la sfârșitul războiului din 2020 din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah.

### Vezi și... ### Zeci de morți în confruntările de peste noapte, la granița dintre Armenia și Azerbaidjan

La 13 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că a pierdut 50 de soldați în confruntări, în timp ce Armenia a declarat că cel puțin 49 dintre soldații săi au fost uciși în cea mai recentă izbucnire a violențelor în regiune, ceea ce a determinat Statele Unite, Rusia și ONU să ceară ambelor părți să înceteze luptele.

Însă în dimineața zilei de 14 septembrie, Ministerul Apărării din Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a reluat bombardamentele.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat ambele părți să detensioneze de urgență tensiunile, cerându-le „să dea dovadă de maximă reținere și să rezolve orice problemă nerezolvată prin dialog și în cadrul formatelor existente”, a declarat purtătorul de cuvânt Stephane Dujarric în seara zilei de 13 septembrie.

Secretarul de stat american Antony Blinken a vorbit la telefon cu premierul armean Nikol Pașinian și cu președintele azer Ilham Aliev. Purtătorul său de cuvânt, Ned Price, a declarat că Washingtonul va „face presiuni pentru încetarea imediată a luptelor și pentru un acord de pace" între vecini, în timp ce Philip Reeker, un diplomat american veteran, însărcinat recent cu relansarea negocierilor din Caucaz, mergea la 13 septembrie în capitala azeră Baku, în cadrul unei vizite programate anterior.

### Vezi și... ### Blinken: Kremlinul poate folosi conflictul Azerbaidjan-Armenia să abată atenția de la războiul din Ucraina

Blinken a declarat că le-a spus lui Aliev și Pașinian că conflictul nu este „în interesul nimănui” și „i-a îndemnat să facă tot posibilul pentru a deternsiona conflictul și a reveni la negocierile pentru o pace durabilă”.

Cancelaria președintelui Emmanuel Macron a transmis că Franța va ridica problema confruntărilor în Consiliul de Securitate al ONU.

La 13 septembrie, Kremlinul a declarat că președintele rus Vladimir Putin face tot ce poate pentru a ajuta la dezescaladarea ostilităților. „Președintele depune toate eforturile pentru a contribui la dezescaladarea tensiunilor de la graniță. Aceste eforturi continuă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unui briefing de presă.

Secretarul de Stat, Antony Blinken, a afirmat că există „întotdeauna îngrijorări” cu privire la rolul Moscovei în procesul de pace, dar a adăugat: „Dacă Rusia își poate folosi efectiv propria influență pentru a calma apele... ar fi un lucru pozitiv”.

Guvernul armean spusese înainte că va invoca un acord de cooperare cu Moscova și va face apel la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) - un bloc de securitate regională condus de Rusia - precum și la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. OTSC, care include Armenia, dar nu și Azerbaidjanul, s-a reunit virtual la 13 septembrie pentru a discuta situația.

După întâlnire, serviciul de presă al președintelui belarus a raportat că secretarul general al OTSC ar putea merge în zona de conflict. Călătoria a fost propusă ca fiind unul dintre pașii care ar putea fi luați imediat pentru a dezamorsa situația.

Secretarul general al OTSC, Stanislav Zas, ar urma să folosească această călătorie pentru a redacta un raport detaliat. O altă propunere a fost crearea unui grup de lucru din personalul Secretariatului CSTO și al Cartierului General Comun al CSTO pentru a analiza situația și a elabora propuneri, se arată într-un comunicat al CSTO.

Înaintea summitului OTSC, Rusia declaraSE că a intermediat o încetare a focului între cele două părți, dar Azerbaidjanul a acuzat forțele etnice armene de încălcarea acordului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului armean al Apărării, Aram Torosian, a negat acuzația, numind-o „un nonsens evident”. Torosian a declarat că forțele armate azere nu au încetat să bombardeze pozițiile trupelor etnicilor armeni, așezările și infrastructura "nici măcar pentru un minut". Dar el a spus că bombardamentele în unele direcții au slăbit semnificativ. Ministerul Apărării din Azerbaidjan declarase mai înainte că forțele sale au răspuns la „provocările” armenilor și a negat afirmațiile potrivit cărora ar fi lovit infrastructura civilă.

Imagini video din prima linie a războiului armeano-azer din regiunea Nagorno-Karabah

Cele două părți au purtat un război de 44 de zile la sfârșitul anului 2020. Au murit atunci peste 6500 de persoane, luptele încheindu-se cu un armistițiu mediat de Moscova, Azerbaidjanul recâștigând controlul asupra tuturor districtelor din jurul Nagorno-Karabah, precum și asupra unor mari porțiuni de teritoriu din interiorul fostei regiuni autonome.

Aproximativ 2000 de membri ai forțelor ruse de menținere a păcii au fost desfășurați în regiune pentru a supraveghea armistițiul.

Regiunea Nagorno-Karabah, populată în majoritate de armeni, avea statutul de oblast autonom în cadrul Azerbaidjanului sovietic. Și-a declarat independența față de Baku pe fondul dezintegrării Uniunii Sovietice, declanșând un război în perioada 1992-1994 care a făcut aproximativ 30.000 de victime și a provocat strămutarea a sute de mii de persoane.

În urma acestui război, etnicii armeni din Nagorno-Karabah au ajuns să controlezecea mai mare parte a regiunii, precum și mai multe districte adiacente din Azerbaidjanul propriu-zis. Negocierile mediate la nivel internațional cu implicarea Grupului de la Minsk al OSCE - co-prezidat de Statele Unite, Rusia și Franța - nu au reușit să ducă la o rezoluție.