Reuters relatează că alianța va lua aceste măsuri, denumite „Sentinela baltică”, ca răspuns la o serie de incidente în care cabluri electrice, legături de telecomunicații și conducte de gaze au fost deteriorate în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
Decizia supravegherii mai atente a regiunii a fost anunțată la un summit nordic-baltic ținut la Helsinki, marți, cu participarea a opt țări și a conducerii NATO.
Luna trecută, poliția finlandeză a confiscat un petrolier, Eagle S, care transporta petrol rusesc și a declarat că suspectează nava de a fi deteriorat linia electrică finlandezo-estoniană Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații trăgând ancora pe fundul mării.
Marți, televiziunea de stat poloneză TVP World a relatat că o navă a „flotei fantomă” rusești (aceea care ajută la eludarea sancțiunilor) a fost văzută navigând în cercuri în jurul conductei submarine Baltic Pipe, care livrează gaze din Norvegia în Polonia, deși nu au existat semne imediate de deteriorare a gazoductului. Armata poloneză a spus că gazoductul funcționează normal și că nu are cunoștință de vreun incident deosebit.
Acțiunile Finlandei împotriva petrolierului Eagle S au arătat că navele care provoacă daune pot fi reținute de forțele de ordine, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă după o reuniune a opt țări din alianță, la Helsinki.
„Amenințările potențiale la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibila îmbarcare, sechestrare și arestare”, a mai declarat Rutte.
Membrii NATO analizează posibilitatea de a viza flota fantomă a Rusiei din zonă cu sancțiuni, ca parte a eforturilor de a proteja instalațiile critice submarine, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz după reuniune.
„Vom continua să luăm măsuri împotriva flotei fantomă ruse, inclusiv prin sancțiunile care au fost deja introduse și altele care ar putea urma, inclusiv împotriva anumitor nave și companii de transport maritim care reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu”, a mai declarat Scholz reporterilor.
Aproximativ 2.000 de nave traversează Marea Baltică în fiecare zi, ceea ce face dificilă monitorizarea tuturor, a declarat președintele leton Edgars Rinkevics.
„Să recunoaștem, nu putem asigura o protecție de 100%, dar dacă trimitem un semnal ferm, atunci cred că astfel de incidente vor fi mai rare sau chiar vor dispărea”, le-a mai spus Rinkevics reporterilor.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus la rândul lui că trebuie efectuate studii juridice suplimentare pentru a evalua ce măsuri pot fi luate împotriva navelor suspectate de a fi ajuta la încălcarea sancțiunilor, respectând în același timp normele privind libertatea de navigație.
Participanții la summitul țărilor NATO de la Marea Baltică într-o poză de familie, Helsinki, 14 ianuarie 2025
NATO a declarat încă de la sfârșitul lunii decembrie că își va spori prezența în regiune în urma suspiciunii de sabotare a cablurilor dintre Finlanda și Estonia, dar nu a anunțat atunci o operațiune oficială.
- Te-ar putea interesa și: Petrolier rusesc, anchetat pentru tăierea intenționată a cablurilor de electricitate dintre Finlanda și Estonia
Rutte a declarat membrilor Parlamentului European la 13 ianuarie că „astfel de acțiuni ostile” nu vor rămâne fără răspuns, promițând să consolideze prezența militară a NATO în regiune.
Finlanda a declarat săptămâna trecută că NATO va contribui cu două nave la o misiune de monitorizare în Marea Baltică, în timp ce Forța expediționară comună (JEF) condusă de Marea Britanie, care include statele nordice și baltice, precum și Olanda, a declarat de asemenea că își va spori supravegherea.
Suedia va trimite până la trei nave de război și un avion de supraveghere.
Primul incident major de sabotaj al infrastructurii a avut loc în septembrie 2022, când un șir de explozii subacvatice au distrus conductele Nord Stream construite pentru a transporta gaz rusesc către Europa. Cauza nu a fost încă stabilită.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te