„Această acțiune reprezintă un atac direct la drepturile constituționale ale cetățenilor, printre care și dreptul de a alege şi de a fi ales, subminând astfel valorile fundamentale ale democraţiei”, se spune în comunicatul PLDM din 26 august.
În 2016, fostul premier a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență, în urma unui denunț al oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat și el, ulterior, la 15 ani de detenție în dosarul „furtul miliardului”. În 2019, instanța i-a scurtat termenul de detenție lui Vlad Filat cu 709 zile din cauza condițiilor proaste din penitenciar. În decembrie 2019, Filat a fost eliberat condiționat. În decembrie 2023, CEDO a constatat că autoritățile moldovene i-au încălcat lui Vlad Filat dreptul la un proces echitabil, deoarece ședințele de judecată au avut loc cu ușile închise. După câștigul la CEDO, avocații lui Filat au apelat la Curtea Supremă de Justiție, cerând revizuirea sentinței de condamnare. În 2024, Vlad Filat a fost achitat în dosarul în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Totodată, PLDM – o formațiune pro-europeană – și-a îndemnat susținătorii să participe la referendumul organizat în aceeași zi cu scrutinul prezidențial și să voteze „Pentru” modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. PLDM a lansat acest apel, deși consideră în continuare că organizarea referendumului constituțional „comportă riscuri majore” și „poate fi folosit de forțele ostile integrării europene ca să perturbe acest proces”. Formațiunea mai spune că această inițiativă a guvernării are un caracter „pur electoral” şi este menită să o promoveze pe actuala șefă a statului, Maia Sandu, în alegeri.
Mai multe forțe politice au criticat modificarea legislației electorale prin care un referendum constituțional poate fi validat cu numai 1/3 din numărul total de alegători. (R.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te