Linia cu dinți. Ce știm despre cauzele penei masive de curent din 31 ianuarie

Linii electrice acoperite de gheață, într-o imagine publicată de Ministerul Energiei pe pagina sa de Facebook, la sfârșitul lunii ianuarie 2026, avertizând consumatorii că sunt posibile pene de curent locale

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au spus că linia de înaltă tensiune din sudul Ucrainei și al Republicii Moldova a fost reparată și reconectată pe 1 februarie, după avariile care au dus la mari pene de curent în ambele țări. Explicația rămâne depunerea gheții pe linii, dar cercetările continuă.

Ministerul moldovean al Energiei a spus că, după reparații, linia de 400 kv, Vulcănești - MGRES (Cuciurgan), prin care R. Moldova importă curent din România, trecând prin Ucraina și regiunea transnistreană, a fost pusă sub tensiune și sincronizată în după amiaza zilei de duminică, 1 februarie.

La Kiev, prim-vicepremierul responsabil cu Energia, Denis Șmîhal, a precizat că repararea acestei linii a adăugat capacitate „pentru stabilizarea alimentării cu energie în sudul” Ucrainei, unde alimentarea cu curent electric este afectată și de bombardamentele rusești.

Linia de înaltă tensiune Vulcănești - Chișinău (linia verde, intermitentă de pe hartă) a fost finalizată până în ianuarie 2026, dar nu a fost încă pusă în funcțiune

Dar de ce a căzut linia?

Un segment al ei, aflat pe teritoriul Ucrainei, „a fost afectat de chiciură și a cedat în dimineața zilei de sâmbătă”, a explicat ministerul Energiei de la Chișinău într-o postare pe rețelele de socializare.

Tocmai acest incident „alături de alte probleme tehnice apărute în sistemul energetic ucrainean, au declanșat sistemul automat de protecție” a dus la deconectările masive de curent, începută după ora 10:42, pe 31 ianuarie, a mai spus ministerul moldovean.

În R. Moldova, impactul nu a fost evaluat pe deplin, dar autoritățile au spus că au fost afectați aproape jumătate de milion de oameni din Chișinău și numeroase alte localități. Printre efectele cele mai sesizabile - oprirea circulației troleibuzelor, stingerea semafoarelor, oprirea ascensoarelor și a încălzirii în apartamentele cu centrale autonome.

Dar aproape simultan cu linia Vulcănești – MGRES, în Ucraina a mai căzut o linie de înaltă tensiune, de 750 kV, care leagă partea ei de vest cu cea centrală.

Căderea acestei linii - explicația dată de autorități fiind tot chiciura depusă pe ea – a dus la întreruperi masive de curent la Kiev. De exemplu, s-a oprit metroul, ceea ce nu s-a mai întâmplat în timpul multiplelor pene de curent de până acum, cauzate de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

S-au produs deconectări și în regiunile Jitomir, Harkiv, Cernihiv, Odesa și Dnipropetrovsk. Acestea și alte regiuni au și așa, de luni de zile, grafice de întreruperi ale curentului în evantai.

Și la Kiev, și la Chișinău autoritățile au luat măsuri pentru a compensa din alte surse.

Până la reconectarea nodului energetic de la MGRES, a spus ministerul moldovean al Energiei, R. Moldova a importat circa 205 MW de energie electrică din România prin câteva linii peste Prut, de 110 kV, alte 320 MW fiind tranzitați din România printr-o rută alternativă.

Fotografie publicată de Ministerul Energiei, înfățișând oficiali moldoveni, care par să analizeze măsuri pentru importul de avarie al energiei electrice din România

Cercetarea cauzelor continuă, în Ucraina

În mesajul său obișnuit, adresat ucrainenilor în fiecare seară, președintele Volodimir Zelenski a spus pe 31 ianuarie că specialiștii ucraineni investighează cauzele a ceea ce el a numit „avarie tehnologică”.

Dar, „în acest moment, nu există confirmări privind o intervenție externă sau un atac cibernetic”, a precizat Zelenski, repetând și el explicația cunoscută: „Există mai multe indicii că, din cauza condițiilor meteo, a avut loc înghețarea liniilor și declanșarea deconectărilor automate”.

Ministerul Transformării Digitale al Ucrainei a respins și el ipoteza unui atac cibernetic.

„Cauzele pot fi stabilite cu certitudine doar după o analiză tehnică corespunzătoare, care necesită timp”, a spus, citat de serviciul ucrainean al Europei Libere (RFE/RL), expertul Volodimir Kudrițki, fost director al rețelelor electrice ucrainene, Ukrenergo. Dar, pe moment, „se pare că vom scăpa cu o sperietură ușoară”, a mai spus specialistul.

Alți experți cred că este puțin probabil să existe vreo soluție pentru a îmbunătăți semnificativ situația în sistemul energetic ucrainean pe parcursul acestei ierni.

„În prezent, sistemul energetic a fost parțial restabilit, dar în țară persistă un deficit general de energie electrică. Prin urmare, în cel mai bun caz, trebuie să ne așteptăm la grafice de deconectări pe ore, dacă nu vor apărea noi probleme tehnice, avarii sau bombardamente”, a spus serviciului ucrainean al Europei Libere, Stepan Kușnir, președintele organizației „Clusterul Energetic Hmelnițki”.

Sistemul energetic al Ucrainei funcționează în stare de urgență de multe luni din cauza atacurilor frecvente ale Rusiei. Gerul aspru din ianuarie a agravat situația, mii de blocuri de locuit din capitala ucraineană rămânând și fără lumină, și fără căldură.

Situația este gravă și în alte orașe, iar toată lumea așteaptă cu îngrijorare un nou val de frig, cu temperaturi de până la minus 30 de grade în unele zone, pentru începutul lunii februarie.

Kievul, într-o noapte de ianuarie 2026, cu iluminatul stradal oprit din cauza bombardamentelor rusești

Vulnerabilitatea moldoveană

La sfârșitul anului 2024, rețelele electrice de pe malul drept al Nistrului nu mai achiziționează energie de la centrala MGRES, controlată de autoritățile de la Tiraspol, rupând astfel o dependență veche a Republicii Moldova de producția de curent controlată de Rusia.

În ultimii ani, R. Moldova și-a sporit producția proprie de electricitate, inclusiv din surse regenerabile, dar importă mai mult de jumătate din necesarul de energie electrică din România.

Depinde în mare parte pentru aceste importuri de linia care a căzut acum. Aceasta vine de la Isaccea, în România, până la Vulcănești, virează apoi către nord-est și, înainte să ajungă la Chișinău, face un ocol tot spre nodul MGRES din regiunea transnistreană, traversând intermitent și teritoriul Ucrainei.

O line de înaltă tensiune directă – de la Vulcănești spre Chișinău - a fost construită în ultimii câțiva ani, dar nu a fost pusă în funcțiune în termenul promis de autorități, anume până la sfârșitul lunii decembrie 2025.

Autoritățile spun că o vor pune în funcțiune după ce o vor putea testa pe vreme uscată, probabil la primăvară, și că lucrează la alte câteva proiecte de interconectare peste Prut.

După cum a spus Ministerul Energiei pe 31 ianuarie, „incidentul de astăzi arată cât de importante sunt interconexiunile cu România la care lucrăm în prezent, Bălți - Suceava, Strășeni - Gutinaș și, desigur, Vulcănești - Chișinău”.

În fine, incidentul din 31 ianuarie nu este singurul din ultimii ani. Mai multe localități din R. Moldova, printre care și capitala Chișinău, au fost afectate de o pană de curent asemănătoare pe 15 și apoi pe 23 noiembrie 2022, în urma unor atacuri rusești masive asupra Ucrainei. O altă pană a avut loc pe 30 mai 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te