Frustrările unor fruntași PSD au fost alimentate de soluțiile pe care le-a găsit președintele social-democraților Liviu Dragnea, care par a duce la situația în care Partidul Social democrat să rămână strâns în jurul său.
PSD este princiala formațiune de guvernământ din România, și a câștigat alegerile parlamentare din 2016 cu peste 45% din voturile exprimate.
Din cauza prezenței scăzute la vot, asta face ca PSD să fi fost votat de doar 18% dintre români.
Deși are o majoritate calificată în legislativ datorită alianței cu ALDE și a protocolului cu formațiunea maghiară (UDMR), social-democrații au schimbat până acum doi prim-miniștri și există destule voci în interior care o contestă și pe Viorica Dăncilă, devenită premier în ianuarie 2018.
Pentru a-i da mai multă autoritate în PSD, mentorul și susținătorul lui Dăncilă, Liviu Dragnea, vrea să o propuleseze în funcția de președinte executive al partidului.
Pentru această funcție s-au înscris însă împotriva voinței lui Liviu Dragnea încă doi candidați: Ecaterna Andronescu, fost ministru al educației, care a declarat că această candidatură este menită să mențină competiția în partid, și Nicolae Bănicioiu, fost ministru al sănătății care a spus că există chestiuni care îl nemulțumesc, și candidează pentru a le spune colegilor săi cum crede că ar fi mai bine să fie făcute lucrurile pe mai departe.
Fără să schimbe statutul, Liviu Dragnea a schimbat însă regulile de acces la funcțiile de conducere.
La acest congres extrordinar vor fi aleși doar vicepreședinții și secretarii generali și pot candida doar cei care au susținerea regiunilor.
Președintele PSD (care e condamnat definitiv, și are mai multe dosare penaleîn derulare) vrea să schimbe puterea baronilor județeni și să dea gir doar celor care îi sunt cu adevărat loiali, de aceea simulează o federalizare a partidului pe baza regiunilor de dezvoltare.
Dari Ecaterina Andronescu și Nicolae Bănicioiu au fost lăsați să candideze chiar dacă nu au reușit să-și asigure susținerea necesară, totul printr-o derogare de la regulă, făcută tot de Liviu Dragnea pentru a-și demonstra tendința democratică.
Toate aranjamentele sugerează însă ceva complet pe dos: un mers alert spre un partid condus cu mână forte, în care direcțiile, ordinele și detaliile sunt stabilite de aceeași persoană: liderul maxim al partidului, al parlamentului României și al guvernului de la București.
Poziția lui Liviu Dragnea nu este pusă în discuție la congresul de sîmbătă, cu toate că în anumite sondaje de opinie liderul PSD a scăzut sub 10 procente, și nici partidul nu se simte prea bine.
Potrivit unei cercetări IMAS, PSD a coborât la 28%, fiind depășit de liberali care se apropie de 30 de procente, în vreme ce ALDE crește la 10% în aproape același ritm cu Uniunea Salvați România.
Mult mai bine situată decât Liviu Dragnea se află Gabriela Firea, care conduce primăria generală a capitalei României, și care are scorul partidului.
Mulți o vâd deja candidată la preșeidnția acestei țărianul viitor, cu toate că alții resping din start această idee și consideră că șeful partidului ar trebui să-și asume cursa prezidențială.
Noul sistem de alegeri prevede că pentru fiecare din cele opt regiuni ale țării să fei câte doi vicepreședinți PSD: un bărbat și o femeie (i) Regiunea Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea; ii)Regiunea Sud-Munteania: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman; iii) Regiunea Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea; iv)Regiunea Vest: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş; v) Regiunea Nord-Vest: Bihor, Bistriţa, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj; vi)Regiunea Centru: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu; vii) Regiunea Bucureşti-Ilfov; viii) Nord-Est, Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui).
Potrivit informațiilor din interiorul PSD, Liviu Dragnea ar putea controla după congres mai mult de 80% din viitoarea conducere.
Doar trei din actualii vicepreședinți ar putea să se regăsească în viitoarea structură de conducere a PSD.
E posibil ca PSD să devină odată cu noua structură mai eficient în aplicarea propriilor obiective.
În fond, așa cum arată și teoria politică, dacă este unit în jurul aceluiași scop politic, partidul majoritar poate confisca autoritatea legislativă și poate concepe instituții și practici legislative pentru a-și urmări propria agendă.
Iar asta se numește dictatură.