Experta letonă Lollita Čigāne, până luna trecută membră a Parlamentului din Letonia, a declarat într-un interviu pentru radio Europa Liberă că fundaţiile de caritate moldovene afiliate unor politicieni pot fi asimilate activităţii politice şi suspectate „de cumpărare indirectă” de voturi. „Potrivit legislaţiei R. Moldova, aceste fundații nu au voie să se ocupe cu activitate politică. Prin urmare, aceste fundații fac ceea ce nu au voie să facă. Apoi, este limpede că aceste cheltuieli sunt din banii partidelor. Deci, nu trebuie să ne prefacem că aceasta este o activitate independentă. Pentru că banii care se investesc în aceste fonduri sunt bani ai partidelor, care ajung la alegători”, declară experta din Letonia.
Fostă șefă a comisiei de prietenie parlamentară letono-moldoveană și fostă președinte a comisiei din comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului de la Riga, unde s-a ocupat îndeaproape de crearea sistemului de reglementări privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, Lollita Čigāne spune că e importantă combaterea folosirii resurselor administrative în campania electorală sau cumpărarea de voturi, dar, spre deosebire de activitatea acestor fundaţii, cele două trebuie tratate ca ilegalităţi mai mici. De aceea, în ajun de campanie, subiectul de preocupare generală trebuie să fie ilegalităţile mai mari.
Lollita Čigāne: „Fundaţiile de caritate sunt o mare problemă, pentru că dacă o organizaţie, sau o fundaţie ca în situaţia din R. Moldova, legată de numele unui politician sau candidat în alegeri, împarte nişte beneficii pentru alegători, aceasta poate fi considerată „cumpărare a alegătorului”. E limpede că nu vorbim despre o cumpărare directă, dar, oricum, aceasta reprezintă o cumpărare de voturi.”
### Vezi și... ### Cine sunt marii jucători politici și cum încearcă ei să se situeze înaintea scrutinului? (VIDEO)Europa Liberă: Cum se poate, pe cale legală, opri acest gen de cumpărare indirectă de voturi?
Lollita Čigāne: „Potrivit legislaţiei R. Moldova, aceste fundații nu au voie să se ocupe cu activitate politică. Prin urmare, aceste fundații fac ceea ce nu au voie să facă. Apoi, este limpede că aceste cheltuieli sunt din banii partidelor. Deci, nu trebuie să ne prefacem că aceasta este o activitate independentă. Pentru că banii care se investesc în aceste fundații sunt bani ai partidului, care ajung la alegători.
Am avut în 2016 o situaţie asemănătoare în Letonia, când
Experta letonă Lollita Čigāne
managerii de comunicare din două partide şi-au creat nişte organizaţii neguvernamentale, care au investit fonduri imense în agitaţie electorală şi oamenii au votat pentru aceste partide. În acel moment, noi deja aveam plafoane de cheltuieli în campanie şi e limpede că cele două partide au folosit aceste organizaţii ca să evite acest plafon. Ce s-a întâmplat în continuare? Au existat plângeri în justiţie şi justiţia a decis că am avut de-a face cu o campanie ascunsă. Şi aceste partide au dat faliment, pentru că nu au fost capabile să achite amenzile imense pe care le-au primit.”
Europa Liberă: Dar în R. Moldova nu prea e cazul să mizezi pe justiţie. Adică, există puţină încredere că ea va da un verdict corect…
Lollita Čigāne: „Da, e clar. Dar oricum trebuie să luptăm. De exemplu, din ce înţeleg, nimeni nu a scris vreo plângere la Comisia Electorală Centrală, care se ocupă în R. Moldova de controlul asupra finanţării partidelor şi campaniilor electorale. Dacă această plângere ar exista, atunci CEC ar fi somată să-şi spună părerea, să dea o apreciere. Şi dacă ar exista această apreciere, ar fi un început.
### Vezi și... ### Cornelia Călin: „Partidele care ne guvernează, care gestionează banul public, nu sunt exemplare în raportare și ascund anumite cheltuieli”Aşa e în lupta pentru democraţie. Există mult pesimism, dar datoria noastră este să mergem înainte şi să încercăm să luptăm.
În studioul Europei Libere la Chișinău
Sunteţi jurnalist, aveţi ascultători, trebuie să vorbiţi cu ei despre asta. Noi provenim din regimul sovietic: pe vremea lui, toate nemulţumirile se spuneau cu glas tare doar la bucătărie, pentru că dacă ieşeau din limitele bucătăriei, oamenii riscau să fie deportați în Siberia.
Acum, noi trăim în societăţi cât de cât democratice. Dacă ceva nu e bine, trebuie să vorbim despre asta. De exemplu, s-a întâmplat această discuţie la voi, când oamenii nu au vorbit la bucătărie, ci au venit să discute cu cei de la CEC despre această problemă, iar CEC a spus că va propune un cod de conduită privind finanţarea campaniilor. Deja este un început. Aşa a fost şi la noi. Noi am ajuns la un sistem foarte bine reglementat nu într-un an sau doi.”
Europa Liberă: Dar cât a durat?
Lollita Čigāne: „18 ani. Iar recent am avut alegeri; se poate afirma că am ajuns la o situaţie în care aproape toată lumea e mulţumită de regimul finanţării partidelor şi campaniilor, la fel de activitatea agenţiei noastre care se ocupă de controlul finanţelor din domeniul politic.”
### Vezi și... ### Iurie Leancă: „În comparație cu Țările Baltice, noi nu avem o idee națională, noi nu avem coeziune” (VIDEO)Europa Liberă: În Moldova, însă, vor fi alegeri peste câteva luni şi aproape toată lumea este nemulţumită de ceea ce se întâmplă în finanţarea campaniilor.
Lollita Čigāne: „Cred că toată această lume nemulţumită trebuie să se întrebe: ce putem face? În R. Moldova există o mulţime de reglementări bune, la care noi nici nu visam prin anii 2000: există plafoane de cheltuieli, există o perioadă electorală strict delimitată, există obligaţia partidelor de a raporta la CEC cheltuielile şi există o autoritate de control care vrea să exercite acest control.
Acele partide care au aceste fundaţii trebuie întrebate «de ce voi nu declaraţi aceste cheltuieli?» Ele vor răspunde probabil că nu au nici o legătură cu ele. Lor trebuie să li se arate sigla fundaţiei, numele ei, iar Promo-Lex, care se ocupă de monitorizare şi poate demonstra aceste legături, să ajute la acumularea şi prezentarea dovezilor. Nu e uşor, adesea această luptă este foarte dură, partidele vor fi probabil foarte agresive... Dar este important să existe cineva care să vorbească despre asta. Şi să prezinte dovezile. Şi nu trebuie să ne prefacem că nimic nu se întâmplă.”
Europa Liberă: Dar ce vi se pare mai grav: cumpărarea directă sau cea indirectă a voturilor?
Lollita Čigāne: „În primul rând, trebuie să existe o clarificare cu chetuielile obscure. Pentru că asta produce nervozitate în societate, iar oamenii pierd încrederea în procesul electoral. În societăţile noastre, orice s-ar spune, există un profund simţ al dreptăţii. Şi dacă oamenii văd că există aceste fundaţii de caritate care activează din resurse obscure, nu se ştie de unde luate, atunci e clar că aceste cheltuieli sunt făcute de partide pentru popularitatea lor, pentru ca oamenii să le voteze. Acesta nu e un sistem cinstit. E o problemă importantă şi ea trebuie soluţionată acum.
Your browser doesn’t support HTML5
Ca la cămătari
Apoi, o problemă e utilizarea resurselor administrative. Şi noi am avut probleme cu asta. Chiar recent, la un concert dedicat victimele deportărilor staliniste, au ţinut discursuri şi preşedintele, şi premierul, şi speakerul, iar eu eram în auditoriu şi simţeam nervozitatea oamenilor: ei se întrebau ce caută ei toţi acolo, nu era suficient doar preşedintele? Şi era clar pentru toţi că din cauza alegerilor. Este o chestiune importantă şi trebuie de luptat cu folosirea resursei administrative, dar aici ilegalitatea e mai mică. Trebuie să ne ocupăm mai întâi de ilegalităţile mari.”
Europa Liberă: Dacă vorbim despre cumpărarea alegătorului, impresia e că în R. Moldova se fac mai mult paşi înapoi decât înainte. De exemplu, recent s-a anulat ziua tăcerii. Acum, mulţi se tem că s-a deschis o portiţă pentru cumpărarea alegătorului chiar în ziua de vot, prin frigărui şi alte invenţii de aceastea chiar în preajma secţiilor electorale…
Lollita Čigāne: „În societăţi cu un nivel înalt de sărăcie e greu de luptat cu asta. Oamenii care au venituri mari şi o educaţie bună nu-şi vor vinde aşa uşor votul. Dar când sunt mulţi săraci, atunci mereu vor exista oameni care îşi vor vinde votul din sărăcie. Când noi ne-am ciocnit cu aşa ceva, am făcut nişte embleme mici „nu-ţi vinde votul!” şi am împărţit aceste embleme. Poate nu a avut un efect prea mare, dar cineva oricum s-a gândit o dată în plus. Pentru că procesul de vot este totuşi secret Şi oamenii pot vota fără a se supune presiunilor.
Eu voi insista asupra ideii că există multe mijloace prin care se poate acţiona. Invitaţi de exemplu poliţia şi întrebaţi-o cum are de gând să lupte cu cumpărarea electoratului. Noi, când am avut aşa situaţii, am mers în justiţie şi au existat câteva hotărâri de judecată, iar în ultimele alegeri am avut deja o campanie foarte bună a Poliţiei, în care ea le spunea oamenilor: dacă cineva vă propune vreun beneficiu în schimbul votului, alertaţi Poliţia.
Este foarte important de înţeles că întotdeauna există partide care vor să lucreze cinstit. Iar dacă altele lucrează cu bani ilegali, asta viciază tot. Banii murdari în politică otrăvesc tot sistemul. Nivelul democraţiei devine mai mic. Asta înseamnă că oamenii cinstiţi nu vor vrea să mai lucreze în politică. De aceea, jurnaliştii şi societatea civilă, care înţeleg aceste probleme, trebuie să vorbească despre asta. Cu cât mai mult veţi vorbi, cu atât mai bine. Ca un cuc care bate în lemn în pădure: voi vorbiţi, iar toată pădurea aude. Chiar dacă unii nu vor să audă, îşi astupă urechile, dar ei oricum aud asta. Acesta e datoria noastră.”