Lovitură de teatru în Brazilia și planul lui Putin pentru o «lovitură de stat» în Moldova

Indigeni amazonieni din tribul Mura într-o zonă a junglei lor defrișată ilegal de albi. 

Lovitură de teatru în Brazilia: Luiz Inácio Lula da Silva a învins în alegerile prezidențiale, însă diferența între el și Jair Bolsonaro se arată infimă. Cu 99,99% din voturi numărate, Lula a primit 50,90% din voturi, iar Bolsonaro 49,10%. Transferul puterii va avea loc la începutul lunii ianuarie. 

O diferență de doar ceva mai mult de un procent poate părea puțin, dar nu trebuie uitat că Brazilia (țară unde votul este obligatoriu) are 156 milioane de alegători. Asta înseamnă o diferență între candidați de două milioane de oameni, din cei 120 de milioane care au votat efectiv.

Cum o subliniază The Washington Post în această dimineață, Lula a câștigat promițând să apere democrația și să salveze jungla Amazonului („plămânul planetei”), învingând „trumpismul” lui Bolsonaro într-un comeback politic remarcabil, la doar trei ani după ce el, Lula, a ieșit din închisoare.

Pentru America Latină, continuă Washington Post, revenirea lui Lula prelungește o serie de victorii regionale ale stângii: Lula se alătură unui club de lideri care au învins recent dreapta politică în Columbia, Chile, Peru, Honduras, Argentina și Mexic.

În mare, estimează cotidianul din capitala SUA, campania electorală a răsunat de ecouri puternice ale confruntării din 2020 din Statele Unite dintre Joe Biden și Donald Trump. Bolsonaro, în vârstă de 67 de ani, un aliat convins al lui Trump, a pierdut în fața lui Lula, în vârstă de 77 de ani, un fidel al stângii tradiționale care s-a mutat spre centru în timpul campaniei: „Mai întâi, vreau să-i mulțumesc lui Dumnezeu!” a fost prima reacție a lui Lula, citat de Correio Braziliense.

Forța electorală a lui Lula a constat din alegătorii de sex feminin și cu venituri mici – în special în nord-est, masiv populat de oameni de culoare – dar și din progresiștii sătui de deriva autoritară a lui Bolsonaro.

Ce va face Bolsonaro acum va fi cheia viitorului apropiat, scrie Washington Post. Unii cred că el ar putea părăsi țara pentru a evita posibilitatea urmăririi penale pentru presupusele lui fărădelegi, inclusiv o afacere suspectă și costisitoare cu vaccinurile cumpărate la preț umflat de Ministerul Sănătății și gestionarea greșită a pandemiei. Alții se așteaptă ca el să rămână în Brazilia, transformându-se într-un neînduplecat lider al opoziției, care va încerca să-l submineze pe Lula și să ațâțe sfâșierile naționale, în timp ce își așteaptă iarăși vremea pentru următoarele alegeri.

Publicația conservatoare O Antagonista precizează însă că Bolsonaro nu are intenția să conteste votul.

«Lovitură de stat în Moldova»: planul lui Putin (La Repubblica)

In numărul său din weekend, La Repubblica, la Roma, revine în detaliu asupra complexei situații din Republica Moldova, despre care, după ce Statele Unite i-au sancționat pe oligarhii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor pentru „corupție sistemică” și pentru sprijinirea eforturilor Moscovei de a destabiliza Moldova, Washington Post a publicat la rândul său un articol în care se vorbea despre documente ale FSB-ului rusesc obținute de serviciile secrete ucrainene care ar indica un plan secret al Moscovei pentru a declanșa o lovitură de stat în Moldova.

Washington Post vorbește de zeci de milioane de dolari plătiți de FSB spre rețeaua lui Ilan Șor și a altor politicieni moldoveni pro-moscoviți.

La Repubblica își informează la rândul său cititorii italieni că Gazprom a anunțat deja o reducere cu treizeci la sută a aprovizionării în Moldova și că acest lucru a făcut în mod evident să crească prețurile și a stârnit nervozitate. Mai mult, Moldova are o problemă majoră de alimentare cu energie electrică. De obicei, Chișinăul ia treizeci la sută din nevoile sale de la rețeaua ucraineană, care până de curând producea energie electrică din belșug și o revindea în străinătate. Dar acum, campania rusă de bombardamente masive cu rachete și drone iraniene asupra infrastructurilor ucrainene a lăsat Kievul fără energie și fără un surplus de vândut moldovenilor, ba chiar dimpotrivă. „Orice bombă rusească asupra centralelor ucrainene este și o bombă împotriva noastră”, se aude în Chișinău.

«Restul de șaptezeci la sută din energie provine dintr-o centrală electrică care, însă, se află pe teritoriul Transnistriei, în acel [autoproclamat] stat-tampon minuscul și fantomatic dintre Moldova și Ucraina, controlat de militari ruși. Căruia acum îi este suficient să apese un comutator pentru a lăsa Moldova în întuneric.»

Continuă La Repubblica: «The Washington Post a publicat vineri seara multe detalii despre planul rus de a răsturna guvernul din Moldova, grație documentelor obținute de serviciile secrete ucrainene si verificate independent. Operațiunea este condusă de generalul Dmitri Miliutin de la FSB, serviciile secrete rusești, care trimite discret agenți în Moldova pentru a gestiona ascensiunea politică a lui Ilan Șor

Nu este singura sursă care susține că din 2016 încoace, operațiunile FSB în Moldova au fost conduse de acest general din FSB, Dmitri Miliutin, șeful adjunct al departamentului de informații operaționale. Miliutin lucrează prin intermediul lui Igor Ceaika („portofelul” lui Miliutin, scrie expresiv La Repubblica), un om de afaceri rus care e reprezentantul în Moldova al unei asociații de afaceri legată de Kremlin, Delovaia Rossia.

Procurorul anticorupție din Moldova a arestat săptămâna trecută douăzeci și patru de persoane, inclusiv din partidul lui Șor, pentru plata în secret a manifestanților din Chișinău și a confiscat douăzeci de valize negre (borse nere) cu echivalentul a 180.000 de euro în numerar.

Urmează un portret al lui Ilan Șor: «Șor e un populist total și fără nuanțe sau reținere, care a obținut cam 6% la ultimele alegeri și în prezent trăiește în exil în Israel, deoarece este acuzat că a furat un miliard de dolari în 2014, pe când era primar al orașului Orhei. În Moldova, un miliard de dolari echivalează cu 8% din PIB-ul naţional.

Din străinătate, Șor dirijează o mulțime de suporteri, care în ultimele săptămâni au manifestat pe străzile Moldovei într-o manieră din ce în ce mai agresivă și care cer demisia președintei Maia Sandu. Scopul mulțimii pare să fie de a răsturna guvernul, instalându-l la putere pe politicianul pro-rus și blocând procesul de aderare la UE.

Rusia îi poate ajuta cu ușurință pe fanii lui Șor și poate destabiliza întreaga țară cu puțin efort. Moldova este 100% dependentă de gazul rusesc, vine iarna și nu există alternative.»

«Meloni queer»

Tot La Repubblica comentează ironic despre jocul identitar - poate nedorit - al Giorgiei Meloni, noua șefă a guvernului: «„Meloni queer”. Discursul de marțea trecută al șefei guvernului a arătat că identitatea poate fi percepută după bunul plac. Se aplică tuturor. Doar identitatea percepută e suverană: nu este nicio problemă dacă te cheamă Giorgia, dar ai o atitudine bărbătească virilă și vrei să ți se spună „domnul”, la fel cum micuțul Mario se simte ca o Ginevra și se înscrie în registrul persoanelor neutre al școlii, pentru ca profesorii și colegii să-i spună cum doresc. La urma urmei, așa permite legea.»

Și continuând aceeași idee, la rubrica culturală La Repubblica prezintă o nouă carte de Michela Murgia God save the queer: «Refuzul de a se lăsa definit dintr-un interior și dintr-un exterior poartă astăzi numele de queerness și simpla existență a cuvântului deschide posibilitatea ca o nedeterminare personală să devină un fenomen socializabil, pentru că lucrurile care au un nume comun se află deja în potențialul tuturor: conceptele de homosexualitate și bisexualitate sunt și rămân categorii de binarism heterosexual, fie și doar pentru că trebuie să se afirme în opoziție cu acesta.»

Boris Johnson și o tiflă „ecologică” lui Rishi Sunak

La Londra, în acest timp, cum o constată cu amuzament săptămânalul The Observer, guvernul, dar mai ales noul premier Rishi Sunak, sunt foarte îngrijorați de intenția anunțată a lui Boris Johnson de a participa la viitorul summit COP27, dedicat opririi încălzirii planetare.

Prezența lui Johnson ar fi potențial explozivă pe plan intern, la doar câteva zile după ce Sunak a preluat funcția de prim-ministru și a anunțat că nu are timp să participe la acel summit COP27, asta în vreme ce opoziția Labour atacă tot mai înverșunat eșecurile politicii guvernamentale privind criza climaterică.

Implicarea lui Johnson ar fi văzută atât ca o critică implicită a lui Sunak pentru că nu merge acolo, cât și ca o încercare a jurnalistului fost premier de a-și menține și de a consolida profilul la doar o săptămână după ce și-a abandonat încercările de revenire spectaculoasă la putere. Mai multe surse apropiate lui Johnson nu au negat că acesta s-ar pregăti să plece la summit.

The Observer informează că în culisele partidului Tory se duc eforturi frenetice pentru a-l împiedica pe Johnson să meargă acolo.

Iran: molestatorii de mollahi

În sfârșit, ultima tendință printre tinerii protestatari din Iran este să-i împingă și să-i pocnească pe stradă pe mollahi (popi islamici) și alte figuri religioase, făcând să le cadă turbanul (cum se poate vedea de pildă în această postare pe Twitter).

Este genul de gesturi de prostest filmate și distribuite care vor face autoritățile islamice din Iran să nu cedeze în fața protestatarilor, deoarce știu că în cazul răsturnării regimului riscă să sufere aceeași soartă ca și acest mullah agresat în plină stradă, dacă nu chiar mai rău.

Deocamdată, justiția Republicii Islamice a decis că cele două jurnaliste care au făcut publică inițial povestea tinerei Mahsa Amini, ucisă de poliția moravurilor, incident care a declanșat protestele naționale, sunt agente ale CIA. Cele două au fost inculpate în mod oficial și riscă pedeapsa cu moartea.