La Chișinău au fost inaugurate lucrările de prelungire a gazoductului Iaşi-Ungheni spre capitala Republicii Moldova. „Astăzi facem un al doilea pas către securitate și independență energetică. După mulți ani în care prețul la gaz a fost folosit pe post de sperietoare de către cei care îl livrau în Moldova, ne apropiem de ziua în care asta nu se va mai întâmpla”, a declarat premierul Pavel Filip. Vicepremierul României Ana Birchall a menţionat că e o zi istorică şi că prin astfel de proiecte strategice Republica Moldova se conectează ireversibil la spațiul european.
Your browser doesn’t support HTML5
Lucrările de prelungire a gazoductului Iaşi-Ungheni: mentenanţă, depozite și garaje
Lucrările de construcție a interconectorului Ungheni-Chișinău au fost lansate înainte de finalizarea licitațiilor pentru construcția propriu-zisă a conductei. Pentru cinci din şapte loturi scoase în concurs, licitaţiile au fost reanimate după ce au eşuat din cauza numărului redus de oferte. Şi pentru ultimul lot, care înseamnă construcția stației de reglare şi măsurare, se mai așteaptă încă oferte.
Ceea ce a fost inaugurat luni este construcția complexului administrativ de la Ghidighici din cadrul căruia se va realiza managementul conductei Iaşi – Ungheni – Chişinău. Acest contract, care era de fapt şi cel mai lesne de atribuit, a fost câştigat de compania de construcţii „ACI Cluj”.
La inaugurarea construcției conductei Ungheni-Chișinău
Directorul general al acestei companii, Cristian Chindea, a anunțat că valoarea totală a proiectului e de peste 141 de milioane lei moldovenești şi că lucrările vor fi finalizate timp de un an.
„Proiectul presupune construirea următoarelor obiective: clădirea de birouri, centru de dispecerat, laborator, ateliere de mentenanţă şi reparaţii, depozite, garaje zone de parcare şi clădirea care va asigura paza.”
Construcția complexului administrativ e doar o infimă parte a proiectului Ungheni – Chișinău ce presupune construirea unei conducte de transport de 120 km şi a trei stații de predare a gazelor naturale.
Compania românească Transgaz, care a privatizat, anul trecut, compania ce gestiona gazoductul Iaşi-Ungheni, s-a angajat să prelungească conducta până la Chişinău timp de doi ani. Numărătoarea inversă a început de la 6 septembrie 2018. Director general Transgaz România, Ion Sterian, a spus azi că proiectul au urma să fie finalizat într-un an, chiar dacă licitaţiile pentru construcţia prorpiu-zisă a conductei încă nu au fost finalizate:
„Închidem practic un inel care la finalizarea acestei investiţii în R. Moldova se vor crea condiţiile de crearea unei pieţe concurenţiale a gazelor care nu e decât în beneficiu consumatorului casnic din R. Moldova, în beneficiul economiei R. Moldova prin preţul corect la gaze, prin concurenţă. Sursele de gaze pentru R. Moldova sunt multiple începând de anul viitor.”
### Vezi și... ### Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău: ce șanse să devină realitate?Metanul din România urma să ajungă la Chişinău la sfârșitul anului trecut, promiteau politicieni din România şi R. Moldova. Acum este avansat un alt termen - sfârșitul anului lui 2019.
Experta în energetica Otilia Nuţu de la Expert-Forum România se arată sceptică în ceea ce privește noul termen:
„Licitaţiile pentru construcţia conductei propriu-zise ar trebui să fie lansate în perioada următoare şi se estimează că contractele ar putea să fie încheiate cel devreme în iulie. Din momentul în care se semnează contractele termenul de construcţie va fi de circa un an şi jumătate. Deci este cel mai probabil ca lucrările să poată să fie finalizate abia la sfârşitul anului 2020.”
Experta Ana Otilia Nutu în studioul Europei Libere
Experta nu exclude eventuale dificultăţi şi după finalizarea lucrărilor, inclusiv pe partea română unde trebuie construite două secţiuni de conductă şi două compresoare:
„Trebuie de văzut în ce măsură vor exista furnizori români de gaze care să fie interesaţi să încheie contracte în R. Moldova. Aici este o problemă şi pe partea României pentru că în acest moment din cauza unor elemente legislative care descurajează investiţiile în sectorul energetic, cum ar fi, spre exemplu, faptul că la sfârşitul anului trecut s-a aprobat o ordonanţă prin care se impune o taxă de 2 la sută pe cifra de afaceri pentru toate companiile din sectorul energetic, s-ar putea să nu se facă investiţii în depozite noi cum ar fi investiţiile din Marea Neagră.
Trebuie de văzut în ce măsură vor exista furnizori români de gaze care să fie interesaţi să încheie contracte în R. Moldova...
De fapt capacitatea României de expert depinde foarte mult de măsura în care va exista cantitatea de gaze suplimentară faţă de ceea ce se produce azi în România şi asta înseamnă că realmente trebuie folosite depozitele din Marea Neagră ca să existe cantităţi suficient de mari atât pentru consumul României cât şi pentru export.”
Pentru proiectul în valoare de 93 de milioane de euro numai pe teritoriul R. Moldova, compania românească Transgaz a luat un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii de 38 milioane de euro. Un împrumut similar s-ar negocia acum şi cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Experta Otilia Nuţu spune că aceste credite vor trebui rambursate şi atunci se va pune problema în ce măsură tarifele aplicate la tranzitul de gaze prin conductă vor acoperi cheltuielile pentru toate lucrările de construcție.