Lukașenko grațiază 29 de deținuți politici înainte de alegeri. Sute rămân în închisoare

Protest la Vilnius împotriva condițiilor de detenție din Belarus. Printre participanți, și lidera opoziției belaruse exilate, Svetlana Tihanovskaia (în centru), cu portretul soțului său, martie, 2024.

Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a grațiat 29 de deținuți politici, într-o decizie anunțată cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din ianuarie. În țară continuă însă represiunea împotriva vocilor critice, iar sute de deținuți politici rămân după gratii.

Administrația prezidențială bielorusă a anunțat marți, 10 decembrie, că printre cei eliberați se numără 11 femei și 18 bărbați, iar mai mult de jumătate dintre ei au dizabilități și suferă de boli cronice. Numele celor grațiați nu au fost dezvăluite, dar autoritățile au spus că șase dintre ei au vârsta sub 25 de ani, trei sunt pensionari, doi sunt persoane cu dizabilități, iar 15 suferă de boli cronice.

Nu este clar nici dacă printre cei eliberați se numără activiști cunoscuți, mulți dintre care sunt deținuți în condiții dure și fără acces la un avocat, scrie AP.

După eliberare, aceștia vor fi monitorizați de Ministerul de Interne, care se va asigura că „nu vor încălca legea din nou”, spune comunicatul administrației prezidențiale de la Minsk.

Unii dintre bielorușii grațiați anterior au spus că au continuat să fie hărțuiți de structurile de forță și după plecarea din închisoare.

Actualul decret de grațiere anunțat de președinția de la Minsk este al șaptelea din acest an și ridică numărul celor eliberați la 178.

Organizația pentru drepturile omului Viasna, a transmis însă că prin aceste decizii Lukașenko trimite „semnale contradictorii” Occidentului, în condițiile în care „de două ori mai multe persoane se află în închisoare decât sunt grațiate”.

„Represiunea din Belarus continuă să crească”, a spus Pavel Sapelka, un membru al Viasna, organizație care spune că cel puțin șapte deținuți politici au murit în spatele gratiilor din 2020.

Cele mai recente grațieri vin în contextul unei represiuni dure împotriva disidenței în urma protestelor în masă din Belarus din 2020, declanșate de contestarea rezultatelor alegerilor prezidențiale care, potrivit autorităților, i-au conferit lui Lukașenko un nou mandat.

Liderul autoritar a răspuns atunci demonstrațiilor printr-o represiune pe scară largă, forțând cel puțin 13.000 de persoane să se exileze. Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, este de așteptat să fie declarat învingător în alegerile prezidențiale de anul viitor.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, aproximativ 1.300 de deținuți politici, inclusiv politicieni, jurnaliști, apărători ai drepturilor omului și activiști civici, se află încă în închisorile din Belarus.

Lukașenko conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994 și este unul din cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, permițând Rusiei să folosească teritoriul țării sale pentru a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022 și să desfășoare unele dintre armele sale nucleare tactice în Belarus.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te