Lukașenka apără intenția Kremlinului de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus

Comentând această problemă pentru prima dată de când președintele rus Vladimir Putin a anunțat această decizie pe 25 martie, Lukașenka a afirmat în discursul său anual către națiune din 31 martie că a inițiat planul cerând Moscovei să transfere arme nucleare tactice în țara sa pentru a se asigura că este capabilă „să apere suveranitatea și independența Belarusului”.

Lukașenka, un paria în Europa și în cea mai mare parte a lumii occidentale după ce a lansat o represiune brutală împotriva opozanților, după alegerile prezidențiale din august 2020 pe care a pretins că le-a câștigat, dar pe care, spun oponenții săi, le-a fraudat, nu a oferit nicio dovadă a unor amenințări specifice din partea Occidentului, care a calificat posibila amplasare a armelor drept „iresponsabilă”.

„Aș dori să adaug că toată infrastructura pentru armele nucleare tactice este gata.... Acestea sunt arme care vor contribui la suveranitatea și independența noastră”, a declarat Lukașenka, adăugând că Minskul ar putea exercita controlul asupra tuturor armelor nucleare de pe teritoriul belarus.

Este o declarație care pare să îl contrazică pe Putin, care a afirmat săptămâna trecută, când făcea acest anunț, că rachetele tactice vor rămâne sub controlul Moscovei. Experții militari au declarat că desfășurarea va duce la crearea unei baze militare rusești permanente în Belarus.

„Putin și cu mine am decis și vom aduce aici arme strategice, asta trebuie să le înțeleagă acei ticăloși din străinătate, cei care astăzi încearcă să ne arunce în aer din interior și din exterior. Nimic nu ne va împiedica să ne protejăm țările”, a adăugat Lukașenka.

Belarus este cel mai apropiat aliat al Rusiei lui Putin, iar legăturile celor două țări s-au strâns și mai mult de când Lukașenka - la putere din 1994 - a revendicat victoria în alegerile din 2020, considerate de mulți ca fiind fraudate, și apoi a luat măsuri violente împotriva protestelor pașnice masive legate de acest vot.

Minskul nu a trimis trupe pentru a lupta alături de forțele Moscovei în Ucraina, dar Lukașenka a permis Rusiei să-i folosească țara, învecinată cu Ucraina la nord, ca zonă de pregătire și rampă de lansare a invaziei.

De asemenea, a acordat Rusiei acces deplin la bazele sale aeriene, a efectuat exerciții comune și a tratat soldații ruși răniți pe teritoriul său.

Vorbind despre posibila desfășurare a armelor nucleare strategice rusești, Lukașenko a spus că a ordonat armatei sale să pună imediat în funcțiune fosta bază pentru rachetele balistice intercontinentale sovietice.

„Este o structură foarte sofisticată din punct de vedere tehnologic”, a spus el. „Toată infrastructura a fost creată și este pregătită”.

Anunțul de desfășurare a armamentului nuclear vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Moscova și Occident din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, lansată în februarie 2022. Valuri de sancțiuni economice și diplomatice au fost îndreptate împotriva Rusiei, precum și a Belarusului, pentru sprijinul logistic acordat în atacul asupra Ucrainei.

Acestea s-au adăugat sancțiunilor deja aplicate Minskului pentru reprimarea societății civile și a disidenței în urma alegerilor contestate.

Referindu-se la invazia în curs a Rusiei în Ucraina, Lukașenka a făcut apel la discuții imediate pentru un armistițiu „fără condiții prealabile.”

„Este crucial să oprim războiul acum, înainte de o escaladare a situației. Declarați un armistițiu cu interzicerea livrărilor de forțe, arme și echipamente”, a spus Lukașenka, subliniind că un armistițiu nu poate fi folosit pentru a aduce mai multe arme în conflict, deoarece Rusia ar putea fi forțată să folosească „cea mai teribilă armă”, dacă se simte amenințată.

Având în vedere rolul Belarusului în conflict și legăturile sale strânse cu Rusia, Ucraina a respins anterior ofertele de la Minsk de a intermedia pacea.

Pe de altă parte, Belarusul a spus că nu intenționează să intre în război.