Your browser doesn’t support HTML5
Integrarea musulmanilor - satisfăcătoare
Yasemin El-Menouar care a participat la realizarea studiului a precizat într-o declaraţie că cei mai mulţi dintre urmaşii primei generaţii de musulmani, stabiliţi în Germania, sînt familiarizaţi cu limba germană pe care o folosesc, ca limbă de comunicare curentă. Musulmanii din generaţia a două s-au integrat în societatea germană. Integrarea în cîmpul muncii, se subliniază în studiul Fundaţiei, poate fi considerată drept un succes remarcabil.
În Germania trăiesc 4,7 milioane de musulmani, între care 1,7 milioane sînt de etnie turcă. Trei din patru copiii ai musulmanilor stabiliţi în Germania utilizează ca primă limbă de comunincare cea germană, adică 73 la sută din totalul acestei categorii de persoane. De la generaţie la generaţie, numărul este în creştere.
Autorii studiului atrag atenţia asupra greutăţilor pe care musulmanii foarte religioşi le întîmpină la angajare ca lucrători calificaţi. Această categorie cîştigă mai puţin decît musulmanii care nu-şi practică religia.
În ceea ce priveşte procentajul celor integraţi în cîmpul muncii, acesta aproape că nu se deosebeşte de cel privind majoritatea germană. 60 la sută dintre musulmani au un loc de muncă cu normă întreagă (full job), 20 la sută sînt salariaţi cu timp parţial (în regim de part-time). Cota şomajului se apropie de acea a lucrătorilor germani (potrivit statisticilor oficiale: 5,6 la sută, în iulie 2017). Generaţiile musulmane actuale au depăşit lipsurile de educaţie a generaţiei bunicilor şi părinţilor. 36 la sută dintre tinerii musulmani, sub 17 ani, întrerup şcoala. Comparînd situaţia din domeniul învăţămîntului, autorii studiului precizează că în Franţa doar fiecare al nouălea elev din această categorie (adică 11 la sută) renunţă la cursurile şcolare.
Autorii studiului atrag atenţia asupra greutăţilor pe care musulmanii foarte religioşi le întîmpină la angajare ca lucrători calificaţi. Această categorie cîştigă mai puţin decît musulmanii care nu-şi practică religia. În Marea Britanie numărul musulmanilor calificaţi, religioşi, şi integraţi în cîmpul muncii este egal cu cel al celor nereligioşi.
În Germania, se constată în studiul amintit, există o serie de probleme în ceea ce priveşte recunoaşterea unor comunităţi musulmane. Tot aşa şi în ceea ce priveşte aplicarea politicii de anti-discriminare, a explicat Yasemin El-Menour de la Fundaţia Bertelsmann. Autorii studiului deplîng şi faptul că realizările şi succesele, privind integrarea, nu sînt recunoscute în Germania. Aşa se explică şi faptul că fiecarea al cincilea cetăţean federal (adică 19 procente) susţine că nu-şi doreşte un musulman ca vecin.
În Austria peste un sfert dintre cei chestionaţi (adică 28 la sută) nu-şi doreşte un vecin musulman, în Marea Britanie s-a stabilit un procentaj de 21 la sută, în Elveţia de 17 la sută. Cea mai scăzută rată de respingere, 14 la sută, a fost înregistrată în Franţa.