Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea europarlamentarului român Cristian Terheș împotriva României.
În plângerea sa (Terhes v. Romania, no. 49933/20), eurodeputatul afirma că regulile carantinei impuse de statul român între 24 mai și 14 mai 2020 au echivalat pentru el cu o „privare de libertate” sau cu „arest la domiciliu”.
Fostul preot Cristian Terheș, intrat inițial în Parlamentul European pe listele PSD, a părăsit grupul socialist și este acum singurul membru român în gruparea eurosceptică a „Conservatorilor și Reformiștilor” (ECR), care are actualmente 61 de membri și e dominată de polonezii din PiS ai lui Kaczynski, aflați la putere la Varșovia, și de flamanzii separatiști din Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA).
Exclus (pentru fațadă: forțat să demisioneze) din gruparea conservatoare PPE, Fidesz-ul lui Viktor Orbán caută de asemenea să fie cooptat în ECR, alături de alți anti-europeni și euro-sceptici. Micile formațiuni de extrema dreaptă (ID) și cei 29 de non-înscriși din Parlamentul European, pe care nu i-a vrut nimeni în vreo grupare transnațională, se aliază de asemenea, deseori, când se votează, cu ECR.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis așadar, joi 20 mai, că măsurile luate de guvern pentru combaterea pandemiei nu echivalează cu un „arest la domiciliu”.
În Parlamentul European, Cristian Terheș transfug la eurosceptici de la grupul socialist, este membru în Comitetul pentru afacerile economice și monetare și în Delegația pentru India. În cei doi ani de când este europarlamentar (din mai 2019), activitatea sa parlamentară s-a dovedit cu totul neglijabilă. Faptul că este membru în două comitete e nesemnificativ în sine. Europarlamentarii sunt obligați să se înscrie într-un comitet sau altul, unde nu sunt însă forțați să aibă vreo activitate.
De pildă, în mandatul din 2014-2019 membri ai Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Peninsula Arabă au fost Mircea Diaconu și Viorica Dăncilă, însă nu i-a văzut nimeni vreodată participând la dezbateri pe această team sau informând publicul din România despre asta.
La fel, în precedentul mandat Maria Grapini a fost membru în Delegația Parlamentului UE pentru Coreea. Unii ar spune chiar că este bine că ea nu a intervenit niciodată, fiind vorba despre o țară imprevizibilă și care posedă arma nucleară.