Your browser doesn’t support HTML5
Președintele Delegației Parlamentului European pentru relația cu R. Moldova, europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, a reacționat la refuzul Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău de a organiza mai multe secții de votare în străinătate – îl califică ca pe o „sfidare la adresa cetățenilor Republicii Moldova”, iar radiochisinau.md înserează câteva citate. „Orice cetățean, indiferent dacă în ziua votului se află pe teritoriul Republicii Moldova sau în afara granițelor țării, trebuie să poată vota. Când am fost în vizită la Chișinău în urmă cu două săptămâni am transmis clar Comisiei Electorale Centrale acest mesaj. Astăzi trăiesc în diaspora mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova decât oricând. Deja la ultimele alegeri numărul secțiilor de votare din străinătate a fost insuficient, oamenii au stat la cozi interminabile și nu au putut vota… Cetățenii Republicii Moldova merită mai mult. De aceea, alegerile parlamentare din Republica Moldova de pe 11 iulie sunt importante. Atunci cetățenii au puterea de a pune în fruntea țării politicieni care să decidă pentru cetățeni, nu în propriul interes”, a declarat Siegfried Mureșan.
Un titlu din Ziarulnational.md este: Numărul secțiilor de votare peste hotare se va decide în judecată, cine sunt membrii CEC care au radiat din listă 51 de secții. Este citat deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, care a scris pe pagina sa de Facebook, odată cu decizia de sâmbătă: “Comisia Electorală Centrală a adoptat totuși propunerea lui Maxim Lebedinschi și, respectiv, pentru diasporă se propun doar 139 de secții de votare. ”Eroii” dodoniști ai zilei care au sfidat legea într-un mod atât de obraznic sunt: Maxim Lebedinschi, Vadim Filipov, Vasile Gafton, Veaceslav Agrigoroaie și Andrei Volentir. Vom contesta hotărârea vădit ilegală în justiție. De asemenea, examinez posibilitatea depunerii plângerii penale pe numele lui Maxim Lebedinschi. Încălcarea unor norme imperative ale legii nu poate fi lăsată fără niciun fel de acțiuni.”
“Obstrucționare cinică a votului diasporei”, i se pare a fi și analistului Vitalie Ciobanu, citat de Jurnal.md. „Este o parte din strategie de menținere a statului într-o stare de captivitate oligarhică”, mai crede el. „Ar trebui să reprezinte un prilej de solidarizare și acțiuni comune pentru toate partidele democratice, pro-europene și pro-românești din Republica Moldova. Obstrucționarea cinică, sfidătoare, a votului moldovenilor din străinătate este parte din strategia de menținere a Basarabiei într-o perpetuă stare de captivitate oligarhică și estică”, a menționat Vitalie Ciobanu. „Viitoarea majoritate pro-europeană, pe care ne-o dorim, se construiește de pe acum, prin apărarea dreptului la vot pentru toți cetățenii, asigurat de Constituție, dar subminat de alte structuri ale statului, rămase fidele lui Dodon. „Hidra cea cu multe capete”, cum se spune în popor. Binele mai greu ne unește, poate Răul va reuși? Moldova nu este liberă”, a adăugat Vitalie Ciobanu.
Ziarul de Gardă este doar una din publicații care scrie de la protestul de duminică din fața Consulatului R. Moldova de la Frankfurt. S-a cerut deschiderea mai multor secții de votare, dat fiind că în trecut aici s-au format cozi kilometrice, iar numărul de buletine de vot de 5 000 s-a epuizat rapid, mulți dintre cei care au mers să își exprime dreptul de vot nereușind să facă asta. „Cerem CEC să își revizuiască hotărârea, iar autorităților să îi pedepsească pe cei care, intenționat, ne încalcă dreptul de a vota”, a spus un moldovean.
Alina Radu de la aceeași publicație își precizează poziția față de decizia procurorilor de la Chișinău de a cere achitarea lui Platon, în vreme ce la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat un plan de redresare în valoare de 600 de milioane de euro pentru R. Moldova în următorii 3 ani. “Da, în statul în care un grup oligarhic a furat miliardul, punând contul de plată pentru acoperirea găurii bugetare pe seama cetățenilor, Comisia Europeană a decis să ofere aproape un miliard pentru redresarea condițiilor de sărăcie. Cum reacționează R. Moldova în acest context? Răspunsul e usturător: șmecherii cred că pot primi acești bani protejând corupția. În timp ce toți partenerii internaționali așteaptă semnale ferme din partea Procuraturii Generale și a sistemului judiciar privind anchetarea, condamnarea și pedepsirea corupților, la Chișinău în aceste zile sistemul a ieșit în față cu 2 acțiuni: pe de o parte, procurorii solicită achitarea definitivă a controversatului bancher și politician, ex-parlamentar Platon, pe de alta, sistemul judiciar l-a demis pe judecătorul Cotea, care a îndrăznit cu câteva luni în urmă să vorbească cu reporterul ZdG despre caracatița corupției din justiție”, scrie Alina Radu și conchide: Anticipatele ar putea fi deturnate de corupți, dar ar putea fi câștigate de cetățeni. Lupta dintre penali și popor e mai grea ca oricând.
O știre de pe Ntv.md arată în felul următor: Federația Rusă este gata să îi acorde Republicii Moldova un suport financiar sub formă de credit, dacă se va ajunge la o stabilitate politică în țară. Despre aceasta deputatul Dumei de Stat, Kazbek Taisaev, a declarat în cadrul unei întrevederi de lucru cu asociațiile obștești, care reprezintă interesele cetățenilor Republicii Moldova. Oficialul rus a amintit că la inițiativa fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, țara noastră a reușit, în 2020, să semneze un acord de credit cu Moscova, dar forțele politice de dreapta au blocat proiectul la Curtea Constituțională. Un socialist, Corneliu Furculiță, spune, într-o altă știre de pe același site, că formațiunea sa așteaptă un răspuns clar din partea PAS: vor semna sau nu angajamentul că nu vor majora vârsta de pensionare? ”Dorim ca și concurentul nostru electoral să semneze acest angajament pentru ca alegătorul să știe clar cine și ce apără. Noi întotdeauna vom apăra aceste deziderate, este unul dintre principiile noastre de bază. Dacă concurenții noștri susțin propunerea noastră, atunci o vor semna. Dacă nu, atunci vor căuta căi ca să ocolească acest subiect, vor încerca să spună că au o altă agendă, etc. Vom vedea o disonanță între ceea ce spun și ceea ce fac”, a spus Furculiță.