Grupurile utilizatorilor din regiunea transnistreană de pe rețelele de socializare abundă zilele acestea de zvonuri și discuții cu privire la faptul că șefii holdingului Sheriff, companie care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste, ar fi anunțat, informal, mobilizarea pentru ca angajații structurilor lor să meargă la alegerile parlamentare de duminică și să voteze în favoarea candidatului Partidului Democrat și a celui al Partidului Șor.
Your browser doesn’t support HTML5
Lupta pentru cele două „mandate transnistrene” – mobilizare și zvonuri pe rețele
### Vezi și... ### Alegerile moldovene, sub lupa Tiraspolului
Vestea se pare că i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Partidului Socialiștilor, care considerau cele două mandate de pe circumscripțiile pentru regiunea transnistreană ca fiind practic în buzunarul lor, având în vedere retorica pro-rusească a președintelui Dodon, întâlnirile lui dese cu Vladimir Putin și mesajele de susținere pe care le-a primit de la Moscova. În plus, majoritatea celor 16 mii de alegători care au fost mobilizați la secțiile de votare pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016 l-au susținut pe Igor Dodon.
Pe parcursul actualei campanii electorale, reprezentanții administrației transnistrene nu au făcut niciun fel de declarații publice. În schimb, utilizatorii rețelelor de socializare semnalează că în stânga Nistrului se fac liste cu persoanele care vor merge să voteze, iar fiecărui participant i se promit sume între 200 de ruble transnistrene, aproximativ 200 de lei, și 20 de dolari.
Ernest Vardanean
Analistul politic Ernest Vardanean spune că are și el confirmări din surse sigure că aceste lucruri chiar au loc și spune că holdingul Sheriff face tot posibilul pentru ca cele două mandate pentru regiunea transnistreană să nu ajungă la Partidul Socialiștilor.
Ernest Vardanean: „Am primit aceste informații din mai multe surse foarte demne de încredere, de aceea le consider veridice. Este vorba de un fel de remunerare de 20 de dolari pentru fiecare persoană care dorește să voteze candidații respectivi. Holdingul Sheriff organizează un fel de agitație în întreprinderile pe care le controlează, la instituțiile de stat, la alte întreprinderi la care are acces, astfel încât să convingă lucrătorii de acolo care au cetățenia Republicii Moldova să vină în ziua de 24 februarie să voteze într-o circumscripție candidatul Partidului Democrat, iar în alta – pe cel al Partidului Șor.
Deci, în primul rând, avem o campanie de agitație de către compania Sheriff în favoarea candidaților PDM și a Partidului Șor. În al doilea rând, avem demonstrația faptului că cei doi oligarhi de pe ambele maluri ale Nistrului – Vladimir Plahotniuc și Victor Gușan – organizează o campanie împotriva Partidului Socialiștilor și, respectiv, împotriva intereselor Federaţiei Ruse.
Și cea mai importantă concluzie pe care eu o trag în această situație este faptul că compania Sheriff, care se află într-o regiune pro-rusă, Transnistria, organizează o campanie de fapt anti-rusă.”
Expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, ridică semne de întrebare în legătură cu valabilitatea mandatelor obținute prin votul alegătorilor aduși organizat din stânga Nistrului.
Ion Tăbârță
Ion Tăbârță: „Este dificil de afirmat în aceste condiții că votul în aceste circumscripții este unul care corespunde rigorilor unor alegeri libere, corecte, fără influențe și așa mai departe.”
Europa Liberă: Dl Dodon și Partidul Socialiștilor aveau impresia că aceste mandate sunt în buzunarul lor. Cile le trage acum preșul de sub picioare? Și de ce?
Ion Tăbârță: „Cei care au resursele administrative la mâna lor. Noi știm că partidul de guvernământ, la nivelul relațiilor informale, are relații bune cu factorii decizionali din regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Noi ne dăm foarte bine seama că câteva zeci de autocare nu pot pleca din centrul Tiraspolului fără să aibă o anumită undă verde din partea administrației de acolo.
Ion Tăbârță: „Exact. Noi așa și nu avem răspuns la ce s-a întâmplat de fapt în turul doi a alegerilor prezidențiale. Pentru că în turul întâi s-au prezentat cinci sau șase mii de alegători, iar la cel de al doilea tur, în două săptămâni, s-au prezentat 17 mii. De unde vine această trezire a sentimentului de a-și respecta drepturile politice, așa și nu am primit răspuns. Instituțiile statului din Republica Moldova așa și nu ne-au dat un răspuns ce s-a întâmplat. Dar este evident că fără concursul, sau fără ne-opunerea, să-i spunem așa, a așa-numitelor autorități de acolo acest lucru nu ar fi fost posibil.
Probabil atunci mecanismul a fost testat, iar acum urmează să mai fie utilizat încă o dată.”
Mai mulți experți transnistreni care au vorbit săptămâna trecută la o masă rotundă la Tiraspol au estimat că numărul de votanți transnistreni s-ar putea ridica de această dată la 20 de mii. Dacă prognoza se va adeveri, aceasta va fi cea mai mare participare a electoratului din regiunea separatistă la alegerile din Republica Moldova de până acum.