MAE l-a convocat pe un reprezentant al ambasadei ruse în legătură cu „recentele dezinformări”

Însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, iese din sediul Ministerului Afacerilor Externe, după ce a fost convocat în legătură cu „recentele dezinformări”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, în legătură cu „recentele dezinformări” lansate de misiunea diplomatică cu privire la criza energetică din regiunea transnistreană.

Diplomatului rus i s-a adus la cunoștință poziția „clară și fermă” a Chișinăului privind „caracterul inacceptabil al declarațiilor false, care au drept scop subminarea stabilității politice și economice” a Republicii Moldova.

Ambasada Federației Ruse la Chișinău a difuzat o declarație pe 6 ianuarie în care acuză Chișinăul, Kievul și Occidentul că au lăsat sute de mii de oameni din regiunea transnistreană, în toiul iernii, fără lumină și căldură, după sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie.

MAE a subliniat că „responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană revine exclusiv Federației Ruse și companiei Gazprom, care au decis să sisteze livrările de gaze contrar obligațiilor contractuale”, se spune într-un comunicat al externelor.

Totodată, ministerul a cerut „insistent și repetat” ambasadei ruse să înceteze imediat „campania de dezinformare, manipularea cu fapte și crearea de narațiuni false”, care dăunează și mai mult relațiilor bilaterale și tensionează situația regională.

Este a doua reacție a MAE la declarația ambasadei ruse, prima fiind difuzată pe 6 ianuarie. Tot atunci, MAE l-a convocat pe un reprezentant al misiunii diplomatice rusești, în lipsa ambasadorului Oleg Ozerov, care s-ar afla la Moscova, potrivit agenției IPN.

Schimb de acuzații între Moscova și Chișinău

Între timp, Kremlinul a comentat, tot pe 9 ianuarie, criza energetică din regiunea transnistreană. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a acuzat din nou Moldova și Ucraina de declanșarea crizei, deși concernul rus Gazprom a fost acela care a sistat livrările de gaze de la 1 ianuarie.

„Timp de mulți ani, Rusia a furnizat gaze naturale, pe seama cărora Transnistria a și trăit de fapt. Iar acum, din cauza deciziilor Ucrainei și ale autorităților moldovenești, Transnistria a fost lipsită de această oportunitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția rusă de stat TASS.

„Situația este, într-adevăr, una de criză”, a adăugat Peskov.

Declarația Kremlinului vine la o zi după ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pentru „Sputnik” că Republica Moldova ar „bloca” livrările de energie în regiunea transnistreană. „Este o bătaie de joc”, a spus ea, acuzând totodată și Occidentul că, sub lozinci democratice, ar încerca să rezolve „probleme geopolitice”.

Într-o primă reacție, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, deputata formațiunii de guvernare PAS, Doina Gherman, a calificat acuzațiile lansate de Peskov și Zaharova drept „minciuni”.

„Deși oamenii cu discernământ au înțeles demult că tot ce zice Kremlinul prin gura lui Peskov înseamnă exact contrariul, o vom spune încă o dată: chiar dacă are contract valabil până în 2026, Gazprom a oprit livrarea de gaze naturale pe malul stâng pe ruta alternativă. Moscova a provocat intenționat această criză pentru a destabiliza Republica Moldova”, a scris Gherman într-un mesaj pe Facebook.

Criza energetică de pe malul stâng al Nistrului este o „ilustrație perfectă a ce înseamnă „ruskii mir” – întuneric, frig și disperare”, a mai spus deputata PAS.

Chișinăul și Kievul sunt gata să ofere sprijin regiunii transnistrene

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a reafirmat deschiderea autorităților de la Chișinău de a oferi tot sprijinul regiunii transnistrene pentru achiziționarea resurselor energetice „într-un mod corect și transparent”.

Tiraspolul a refuzat propunerea Chișinăului de a-i oferi asistență la procurarea resurselor energetice de pe piețele europene, pe motiv că prețul acestora ar fi prea „mare și volatil”, după ce, mai bine de trei decenii, regiunea transnistreană a consumat gaze rusești în mod gratuit.

Autoritățile moldovene au declarat anterior că sunt conștiente de capacitatea de plată redusă a populației din regiune și s-au arătat dispuse să ofere compensații, în anumite condiții, dacă va exista și sprijinul partenerilor internaționali.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că Tiraspolul nu a răspuns deocamdată la noua ofertă a Chișinăului de a intermedia livrările de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), în schimbul energiei electrice pe care Tiraspolul ar putea să o livreze Ucrainei.

Acest mecanism a fost discutat în ajun de Maia Sandu cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii celor două țări au convenit să caute împreună soluții „pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”.

Într-o postare pe X, președintele ucrainean a spus și el că Ucraina „este gata să ofere ajutor”.

„Sarcina importantă acum este să ajutăm Moldova să-și depășească dificultățile energetice și să împiedicăm Moscova să cauzeze tensiuni sociale”, a mai scris liderul de la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te