Mai mult de jumătate din instituțiile de învățământ riscă să fie închise la iarnă

Scenariile prevăzute de Ministerul Educației arată că, în cazul deconectării gazului, elevii din aceste instituții vor învăța de la distanță. Pentru grădinițe, școli profesionale și universități nu există alternative.

Datele Ministerului Educației, oferite Europei Libere, arată că doar 107 din instituțiile conectate la gaz și la sistemele centralizate au posibilitatea să treacă la surse alternative de încălzire. Pentru asta, ar avea nevoie, în total, de aproximativ 1.200 de tone de cărbune, 900 de metri steri de lemne și 4.100 de tone de biomasă (pelete, brichete, paie).

Gimnaziul „Vasile Moga” din satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă, are cazangerii cu biomasă și cu gaz, ambele sunt funcționale. Administrația școlii a decis că în lunile noiembrie și decembrie va folosi biocombustibil, dar a reușit să cumpere, deocamdată, doar 15 tone din cele 32 necesare.

„Stăm în rând încă din luna mai la un agent economic pentru a cumpăra brichete și pelete. Dar nu sunt mai ieftini decât gazul. Prețul practic e același, dacă e să luăm în considerare tariful actual. În noiembrie și decembrie sperăm să facem față. În ianuarie deja o să cumpărăm din bugetul pentru anul viitor. Dacă nu o să fie pelete, o să ne încălzim cu gaz”, spune directoarea gimnaziului, Valentina Cebotari.

Gimnaziul din Feștelița.

Totodată, instituțiile de învățământ conectate la sistemul centralizat din Chișinău ar putea evita deconectarea căldurii, dacă autoritățile vor reuși să asigure cu păcură întreprinderea Termoelectrica.

Tot bugetul școlii pe un an merge pe încălzire

Doar în jur de 800 instituții din țară nu vor fi afectate de o eventuală sistare a livrărilor de gaze. Este vorba de grădinițele și școlile care au cazane pe bază de combustibil solid (687) și cele care se încălzesc, ca pe vremuri, la sobă (116).

Una dintre acestea este gimnaziul „Vladimir Cimpoieș” din satul Buciumeni, raionul Ungheni, unde învață 129 de elevi. O vreme, instituția s-a încălzit cu biomasă, însă a revenit la cărbuni după ce biomasa s-a scumpit. Dar și prețul cărbunilor a crescut considerabil.

„Anul trecut am cumpărat cu 3.400 de lei tona de cărbuni, anul acesta costă 12.000 și clar că bugetul nostru de 110.000 de lei nu ne ajungea, de aceea ne-au venit în ajutor autoritățile. Ne-au alocat 70.000 de lei din bugetul de stat și 120.000 din partea raionului, în total – 300.000 de lei. Am reușit să cumpărăm 30 de tone de cărbuni”, precizează directoarea gimnaziului din Buciumeni, Vera Cimpoieș.

Încălzirea școlii va începe pe 31 octombrie. Cheltuielile pentru căldură reprezintă practic tot bugetul școlii pentru un an de studii. „Noi am alocat bani, dar scumpirile ne-au răsturnat planurile. Cu toate că am cumpărat cărbuni și avem destule lemne, dar deja altă frică avem, că nu o să fie lumină. Scăpăm de o problemă și apare alta”, afirmă Vera Cimpoieș.

UTM ar putea modifica programul de studii

Din cele 16 instituții de învățământ superior, 13 sunt conectate la rețeaua termică centralizată. Universitățile dețin însă mai multe imobile, cum ar fi blocuri de studii, cămine sau institute de cercetare, iar unele dintre acestea sunt încălzite cu gaze.

De exemplu, Universitatea de Tehnică din Moldova (UTM) a căpătat, după absorbția Universității Agrare, câteva blocuri de studii și cămine pe strada Mircești, care au cazangerie pe bază de gaz. Alte două locații ale UTM cu astfel de cazangerii sunt Tekwill și uzina „Etalon”.

Rectorul UTM spune că va discuta cu autoritățile despre eventualele scenarii pentru cazul în care va fi oprită alimentarea cu gaze. „O soluție ar fi să învățăm sâmbătă și duminică, astfel încât să finalizăm primul semestru nu pe 20 decembrie, dar cu câteva săptămâni mai devreme. Sau să transferăm anumite activități din toamnă în primăvară, cu extinderea celui de-al doilea semestru”, a declarat Europei Libere Viorel Bostan.

Potrivit lui, învățământul la distanță nu presupune deconectarea căldurii în toate blocurile de studii și în cămine. „Pandemia ne-a învățat că nu putem învăța online în totalitate, mai ales în domeniul științelor inginerești. În plus, gândiți-vă că oameni care vor fi acasă vor cheltui bani pentru încălzire și energie electrică. Asta înseamnă că, pur și simplu, consumul se mută în altă parte”, observă rectorul.

Bostan mai spune că în această iarnă UTM va avea cheltuieli enorme pentru încălzire, motiv pentru care mizează pe ajutorul autorităților.

Anterior, autoritățile au anunțat că procesul de învățământ ar putea trece pe online doar „în cazuri de strictă necesitate” și numai în instituțiile în care nu există soluții de alternativă.