Pentru eventuale sistări ale livrărilor de gaze și deconectări ale energiei electrice, 17 instituții medicale publice republicane, municipale și raionale au fost dotate cu generatoare de curent. Acestea au însă capacități reduse și pot asigura doar temporar necesitățile instituțiilor cu electricitate.
În cel mai bun caz, generatoarele pot asigura activitatea secțiilor de terapie intensivă și chirurgie și a subdiviziunilor de suport strategic (laborator, farmacie etc.), se arată în răspunsul Ministerului Sănătății.
Plan de acțiuni pus pe umerii spitalelor
Ministerul Sănătății susține că a făcut un plan de acțiuni cu privire la pregătirea pentru sezonul de încălzire 2022-2023. La modul practic, ministerul ordonă instituțiilor medicale să elaboreze propriile planuri, să prezinte lunar informații despre nivelul de pregătire pentru funcționarea instituției în caz de limitare a furnizării gazelor naturale și să monitorizeze permanent situația.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum încearcă spitalele să facă față crizei energetice
Direcția financiar-administrativă a Ministerului Sănătății trebuie să examineze datele prezentate de spitale, să evalueze împreună cu autoritățile locale riscurile și să prezinte Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, până pe 15 noiembrie, informații despre executarea măsurilor din planul guvernului de raționalizare a consumului de energie.
Totodată, Ministerul Sănătății spune că majorarea cheltuielilor pentru energia electrică și gazele naturale suportate de instituțiile medicale va fi acoperită din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
De asemenea, începând cu anul 2023, nouă instituții medicale publice vor beneficia de proiecte de eficiență energetică, finanțate din fondurile Uniunii Europene, prin intermediul Băncii Europene de Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.