Reprezentanții platformei societății civile UE-Republica Moldova, creată la scurt timp după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, au publicat astăzi o declarație, în care, între altele, deplâng lipsa progreselor în domeniul judiciar și se arată îngrijorați de modul în care acționează politicienii de la Chișinău în ajunul alegerilor parlamentare. Controlul presei sau coruperea alegătorilor sunt câteva dintre metodele la care recurg partidele politice și care, spun reprezentanții societății civile, prevestesc o campanie lipsită de transparență și fairplay.
Odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, reprezentanți ai societății civile din UE și Republica Moldova au făcut front comun în a monitoriza progresul sau, dimpotrivă, regresul înregistrat de guvernul de la Chișinău în alinierea la standardele democratice.
Ședința de astăzi s-a desfășurat într-o atmosferă deloc optimistă și asta pentru că apărătorii drepturilor omului au avut puține argumente în favoarea guvernării, mai ales pe fundalul suspendării ajutorului macrofinanciar de o sută de milioane de euro, expulzarea în condiții dubioase a șapte profesori turci din rețeaua de licee Orizont sau anularea rezultatului alegerii primarului de Chișinău.
În ce privește apropiatele alegeri parlamentare, comportamentul politicienilor moldoveni oferă suficiente motive de îngrijorare, constată secretara Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte. Un exemplu grăitor sunt fundațiile de caritate ale partidelor politice, care, pe lângă faptul că au devenit un fel de paravan pentru a ascunde venituri provenite din surse dubioase, în ultima perioadă sunt utilizate ca unelte de racolare indirectă de susținători:
Polina Panainte discută cu Diana Răileanu
„O altă îngrijorare ține de sistemul electoral mixt, care va fi implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Există pericol ca mulți candidați din circumscripțiile uninominale să fie înaintați cu grave probleme de integritate. În condițiile unei mass-media controlate și a accesului limitat la mass-media independentă, cetățenii ar putea fi manipulați să voteze într-un anumit fel candidați despre care nu știu foarte multe sau candidați care le sunt „șoptiți” sau chiar impuși de către primari sau alți agenți electorali ai partidelor care se află în prezent la guvernare”.
Chiar dacă până la alegerile programate pentru februarie anul viitor mai sunt câteva luni, o bună parte din instituțiile de presă din Republica Moldova difuzează deja știri și reportaje cu tentă electorală. Concluzia formulată de Petru Macovei, director executiv la Asociația Presei Independente, e că în campania electorală care se apropie jurnaliștii vor fi mai degrabă preocupați să apere interesele concurenților electorali, în loc să livreze informații corecte alegătorilor.
Petru Macovei
„Situația de astăzi este un dezastru pe piața media, pentru că avem efectiv televiziuni de partid, cu toate că legislația interzice ad-litteram partidelor să le dețină. De fapt, ele nu le dețin în acte, în realitate însă sunt televiziuni de partid.
Situația în contextul electoral este și mai proastă...
Și dacă o să vedeți cum unele televiziuni reflectă de dimineață până seara mitinguri electorale, live-uri și tot felul de reportaje, inclusiv la televiziunea publică, reportaje laudative despre partidul de guvernământ, iar CCA, care conform legii este garantul interesului public în audiovizual, nu consideră necesar nici măcar să se autosesizeze. Situația în contextul electoral este și mai proastă pentru că avem regiuni în Republica Moldova care, efectiv, nu au acoperire mediatică.”
De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a fost unul dintre partenerii externi ai Republicii Moldova care a condamnat de fiecare dată implicarea politicului în activitatea instituțiilor de presă și a insistat pe independența justiției. Prezent la dezbaterea de astăzi, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, și-a exprimat îngrijorarea că alegătorii moldoveni şi-ar putea forma eronat opiniile, având acces limitat la informație.
Iată de ce, a precizat diplomatul european, scrutinul de anul viitor va fi monitorizat intens de Uniunea Europeană care, recent, prin vocea Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului European a reconfirmat că guvernul moldovean nu va primi prima tranșă din ajutorul macrofinanciar de o sută de milioane de euro decât după alegerile din februarie. Anterior reprezentanți ai UE declaraseră fără menajamente că așteaptă să vadă nu cine va câștiga alegerile, ci cum se vor desfășura.