Mai pot americanii și rușii să discute despre controlul armelor nucleare?

Tehnicieni, ingineri și oficialități diplomatice din Rusia și Statele Unite ar fi trebuit să se întâlnească pe 29 noiembrie - pentru prima oară după declanșarea de către Rusia a războiului în Ucraina, acum nouă luni - ca să găsească o cale de a relua inspecțiile armamentelor nucleare. Adică să reia discuțiile asupra prelungirii Noului Tratat START.

Dar Moscova s-a retras în ceasul al 12-lea, iar întâlnirea nu a mai avut loc, ceea ce înseamnă că nici inspecțiile nu vor mai avea loc, inspecții care ar fi trebuit să controleze focoasele, rachetele și depozitele limitate prin acest pact asupra celor mai mari arsenale nucleare din lume.

Bombardiere intercontinentale rusești TU-95

Întâlnirea nu a mai avut loc, iar experții în armamente nucleare sunt acum din ce în ce mai îngrijorați nu numai de durabilitatea actualului pact, dar și de ce va veni, după ce acesta expiră în mai puțin de trei ani.

„Trimite în semnal îngrijorător privind voința politică de a ajunge la un Nou Tratat START succesor”, spune Lynn , fostă expertă în controlul armamentelor de la Casa Albă și Departamentul de Stat care a luat parte la negocierile dificile asupra tratatului inițial, care a fost semnat în 2010. „O nouă discuție despre un nou tratat și stabilitate strategică va fi imposibilă dacă rușii vor dori să insereze Ucraina pe agendă”. „Mi-e teamă că e un semn rău”, spune Lynn Rusten.

„Oamenii erau bucuroși că [întâlnirile] se vor relua, și acum asta? Nu e de bun augur pentru viitor”, spune Daryl Kimball, director executiv la Arms Control Association, un think tank de la Washington.

„Un lucru pare a fi destul de clar, decizia nu a venit de la [ministerul de externe], au fost luați clar pe nepregătite, și au fost nevoiți să găsească o linie care să explice acea decizie. Amânarea … e în centrul evoluțiilor de multă vreme”, spune Nikolai Sokov, fost oficial din ministerul rus de externe, care lucrează acum la Centrul pentru Dezarmare și Neproliferare de la Viena.

„Realități geopolitice”

Noul Tratat START, prelungit pentru cinci ani în 2021, limitează numărul focoaselor nucleare și al vehiculelor purtătoare din dotarea Statelor Unite și a Rusiei.

Prevede de asemenea un set de inspecții strict definite, în care fiecare țară poate trimite experți pe teritoriul celeilalte pentru a controla și verifica respectarea Tratatului. Fiecare țară primește anual 18 inspecții la fața locului, iar părțile fac schimb de informații cu privire la numărul de focoase desfășurate și/sau numărul de vehicule purtătoare - submarine, camioane, bombardiere strategice, precum și date de telemetrie și notificări cu privire la testele efectuate.

Potrivit Departamentului de Stat american, fiecare din părți au făcut până acum 328 de inspecții.

Ultima inspecție a avut loc însă la începutul lui 2020, puțin înainte ca pandemia COVID-19 să pună lumea întreagă în carantină. Cele două părți au căzut de acord să suspende inspecțiile.

Rachetă rusească intercontinentală testată pe 26 octombrie 2022.

Tratatul mai prevede două întâlniri anuale ale Comisiei Consultative Bilaterale (CCB), la care experții se întâlnesc - de obicei la Geneva - ca să discute chestiuni de detaliu ale pactului.

Ultima dată când s-a reunit CCB a fost la sfârșitul anului trecut, potrivit Departamentului de Stat - mult înainte ca Putin să ordone invazia în Ucraina pe 24 februarie, o decizie care a făcut ca relațiile dintre Moscova și Statele Unite, și cu Occidentul în sens mai larg, să scufunde și mai mult. El erau deja marcate de unele din cele mai înalte tensiuni de la terminarea Războiului Rece încoace.

În săptămânile din urmă, în ciuda asprimii și a retoricii mânioase legate de războiul Rusiei în Ucraina, diplomați americani și ruși plănuiau pe tăcute o nouă întrunire a CCB, pentru a încerca reluarea inspecțiilor. Oficialitățile americane au acceptat chiar mutarea reuniunii de la Geneva la Cairo, în urma acuzațiilor rusești că din cauza poziției Elveției asupra războiului din Ucraina, teritoriul ei nu mai poate fi considerat neutru.

Cu toate acestea, în chiar ajunul discuțiilor, Rusia a anunțat că nu va participa, luând prin suprindere Statele Unite.

Ziarul Kommersant îl citaîn 29 noiembrie pe ministrul de Externe adjunct al Rusiei Serghei Riabkov cu declarația că Ucraina a stat la baza acelei decizii.

„Avem, desigur, efectul celor ce se întâmplă în Ucraina și împrejurul ei, nu pot să neg asta. Controlul armamentelor și dialogul în acest domeniu nu pot fi imune la ce e în jurul lor, iar imaginea de ansamblu, care e mai degrabă complexă și în întregime îngrijorătoare, a afectat asta”, a spus Riabkov.

Incendiara purtătoare de cuvânt a ministerului de Externe a detaliat mai târziu, acuzând Statele Unite și făcând aluzii la Ucraina.

Discuțiile nu pot fi separate de „realitățile geopolitice” din Ucraina, a spus Maria Zaharova, iar decizia de amânare a luat în considerare „situația extrem de negativă a relațiilor ruso-americane creată de Statele Unite și care continuă se se deterioreze constant”.

Bombardier american B-52 revenind la baza RAF Fairford din Anglia după un zbor de antrenament deasupra Norvegiei, 28 martie 2019.

Departamentul de Stat a confirmat amânarea, iar Casa Albă a confirmat mai târziu că Rusia a încercat să pună Ucraina pe agenda care fusese stabilită câteva săptămâni mai devreme.

„Toate subiectele propuse de Rusia au fost puse pe agenda întâlnirii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională de la Casa Albă John Kirby, într-un email pentru Europa Liberă. „Amânarea de către Rusia a întrunirii CCB a însemnat renunțarea la toate chestiunile prioritare pe care ei le-au identificat și pus pe agendă, la fel cum a însemnat decizia de evita să se angajeze în prioritatea noastră de reluare a inspecțiilor”.

„Aceste discuții sunt despre controlul armamentelor, nu despre Ucraina”, a spus John Kirby.

Expertul rus Nikolai Sokov e de părere că natura de ultim moment a suspendării participări rușilor sugerează că decizia de amânare a întâlnirii din 29 noiembrie, fără precizarea unei noi date, a venit de la administrația președintelui Vladimir Putin.

Oficialitățile ruse s-au referit la încă un motiv, secundar, pentru care s-au retras de la negocieri, anume ceea ce ele susțin că e refuzul Statelor Unite de a discuta temerile Moscovei legate de faptul că Washingtonul își modifică bombardierele grele B-52H și submarinele Trident-II pentru a le face incapabile să lanseze rachete nucleare.

Dar acestea sunt temeri pe care rușii le-au exprimat de multă vreme, nu sunt noi, spune Lynn Rusten. Mai mult, locul unde ele se pot discuta este chiar în cadrul Comisiei Consultative Bilaterale, adaugă ea, ceea ce face ca decizia de a nu participa să fie și mai de neînțeles.

„Chestiunile tehnice devin politice”

La toate acestea se adaugă un incident care a avut loc în timpul verii când experții ruși trebuiau să inspecteze locații în Statele Unite, dar nu au putut face asta din cauză că mai multe țări europene nu au permis avionului rus care ar fi trebuit să-i ducă pe experții ruși în America să treacă prim spațiul lor aerian, în urma sancțiunilor occidentale. Inspecția din august a rușilor a fost anulată, la fel cum s-a întâmplat cu inspecția pe care americanii trebuiau să o facă în Rusia în aceeași lună

„Sigur că într-o atmosferă încărcată chestiunile tehnice devin politice”, pune expertul rus Nikaolai Sokov.

Armata americană testează o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) la Baza aeeriană Vandenberg, California, 3 mai 2017.

Cu toate astea, spune Daryl Kimball, director executiv la Arms Control Association, e foarte posibil ca decizia de ultim moment a rușilor de a nu participa la întâlnirea CCB de săptămâna asta să fi fost luată la „nivel politic”, sau la ministerul de Externe, sau la Kremlin.

Mulți dintre experți cred că ambele părți vor găsi o cale de a se întâlni, cel mai probabil după Anul Nou.

Dacă asta nu se întâmplă va îngreuna eforturile de a negocia un pact succesor pentru Noul Tratat START care expiră în februarie 2006 și nu poate fi extins din nou.

„Rusia, Putin, încă înțeleg că limitarea arsenalelor nucleare e în interesul Moscovei, dar e clar că regândesc modul cum se raportează la asta”, adaugă Kimball.

Submarinul nuclear Dmitri Donskoy ancorat în apropiere de portul Kronstadt, la 30 de kilometri vest de St. Petersburg, 29 iulie 2017.

De partea cealaltă, în timp ce președintele Joe Biden a făcut din prelungirea Noului Tratat START o prioritate imediată la preluarea mandatului în ianuarie 2021, oficialitățile americane au trimis semnale neclare privind urgența semnării unui nou pact.

„Problema e că administrația de la Casa Albă, nu pare a fi gata să negocieze (…) și există un risc real să nu existe un tratat succesor” spune Lynn Rusten.

„Chiar și în cele mai rele vremuri ale Războiului Rece, Statele Unite și Rusia au reușit să se așeze la masă și să discute despre controlul armamentelor”, spune Daryl Kimball. „Niciuna din părți n-ar trebui să prevină legăturile dintre un război nuclear și acest conflict din Ucraina”.