Mai vrea sau nu România să fie parte a UE? (VIDEO)

Guvernul României a primit astăzi un avertisment dublu de la partenerii europeni în legătură cu reforma justiției, pe care criticii o consideră o încercare de a-i pune la adăpost pe liderii certați cu legea ai garniturii guvernamentale și pe prietenii lor. Ce reacții au stârnit la București avertismentele venite de la Bruxelles?

Reacții la București față de avertismentele venite de la Bruxelles

Principalul partid de guvernământ a minimalizat criticile fără precedent ale Parlamentului European (PE) și ale Comisiei Europene referitoare la regresul României în privința statului de drept.

În ziua în care, oficial, Bruxelles a anunțat ratarea de către Guvernul PSD a celui mai important punct din programul său de guvernare pe politici europene – ridicarea MCV, mecanismul de monitorizare al reformelor în justiție, la București autoritățile au ignorat mesajul. Viorica Dăncilă a spus că „România nu trebuie să fie judecată după anumite rezoluții” și a pus din nou la îndoială temeinicia datelor care au stat la originea rezoluției PE și a raportului Comisiei Europene. În același ton, dar mai arogant, s-a exprimat Florin Iordache, liderul social-democrat al Comisiei parlamentare care a modificat legislația penală și judiciară. Iordache susține că sunt absurde solicitările Comisiei Europene, care a cerut renunțarea la modificările legislative din ultimul an.

La rândul său, Liviu Dragnea a spus că România are lucruri mai importante de făcut, în educație, în economie decât să răspundă criticilor care nu văd actuala guvernare capabilă să exercite președinția UE. Între aceștia s-a aflat și președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului este singurul care a avut, până la această oră, o reacție oficială față de cele două documente ale UE. A arătat că guvernarea Dragnea-Dăncilă a dus România înapoi cu 11 ani și a șters cu buretele tot ce se realizase în combaterea corupției și reformarea justiției. Iohannis a cerut din nou „partidelor din Parlament să se trezească odată!” – declarație care poate fi pusă în cheia solicitării sale de cu o zi în urmă, ca Guvernul Dăncilă să plece. Președintele nu are atribuții în privința demiterii Guvernului, care, în acest moment, poate fi îndepărtat doar printr-o moțiune de cenzură.

Din rândul opoziției, câteva voci răzlețe au vorbit despre oportunitatea unei moțiuni de cenzură. Dan Barna, liderul USR, Eugen Tomac, liderul partidului înființat de Traian Băsescu, și senatorul liberal Iulia Scântei au spus că este momentul moțiunii care să dărâme Cabinetul Dăncilă.

„E trist că s-a ajuns să fie nevoie de intervenția UE”

Senatoarea citată a declarat pentru Europa Liberă că fiecare zi care trece cu Guvernul Dăncilă aduce grave prejudicii României ca țară europeană. Ea spune că este nevoie și de o dezbatere publică în care PSD să afirme dacă mai vrea sau nu ca România să fie parte a UE. Este și o trimitere la declarația unuia dintre liderii PSD, este vorba despre Șerban Nicolae, care a spus că România trebuie să urmeze modelul lui Viktor Orban, premierul Ungariei, țară împotriva căreia UE a demarat procedurile celei mai grave sancțiuni pe care o poate aplica – ridicarea dreptului unui stat membru de a vota.

Deciziile PE și ale CE arată că guvernarea în România se află în cea mai acută criză de credibilitate de la momentul începerii negocierilor de aderare la UE, în decembrie 1999. Integrarea amânată succesiv și introducerea MCV au avut tocmai reformele în justiție ca principal obstacol. După 11 ani de la aderare, când Bulgaria are toate șansele să îi fie ridicată monitorizarea pe statul de drept și ia în calcul admiterea în zona euro, România merge înapoi.

Va prelua președinția rotativă a Uniunii din postura unei țări care nu face parte din Schengen, nu combate eficient corupția, inclusiv la nivel înalt. Privită de la Bruxelles, România a revenit la statutul de țară în care autoritățile intervin în forță împotriva protestatarilor, cum s-a întâmplat la 10 august, cenzurează presa și intimidează societatea civilă.