Premiul se acordă pentru merite în consolidarea democrației și statului de drept. Ceremonia înmânării distincției s-a făcut online.
Your browser doesn’t support HTML5
Maia Sandu a primit premiul GDS pe anul 2020
Cel care a înmânat, simbolic, distincția este președintele GDS, Andrei Cornea. El a remarcat că este o premieră în istoria de 30 de ani a Grupului pentru Dialog Social: să acorde premiul unui șef de stat în exercițiu. „Dacă au fost ani în care decernarea premiului a produs conflicte de interior care au fost pe punctul să rupă Grupul pentru Dialog Social, anul acesta propunerea a fost întâmpinată cu unanimitate și cu mare bucurie”, i-a spus vădit emoționat Andrei Cornea, Maiei Sandu.
Andrei Cornea și Sorin Ioniță
După cum se obișnuiește, decernarea distincției a fost însoțită de o laudatio în onoarea premiatului, iar acest discurs a fost rostit de Sorin Ioniță. El spune că trei au fost motivele principale pentru care au decis să-i acorde acest premiu președintei R. Moldova: în primul rând, membrii GDS au fost impresionați de răbdarea Maiei Sandu de a construi o politică europeană, de tip modern, în R. Moldova, o politică bazată pe societatea civilă și pe drepturile omului. „A fost un efort întins pe mai mulți ani și cu resurse foarte puține,” afirmă Sorin Ioniță. Membrii GDS, mai spune el, au fost impresionați și de contrastul extrem de mare între dificultatea situației sociale și politice din R. Moldova, „o țară cu o populație de șapte ori mai mică decât a României dar de șapte ori mai complicată politic”, și performanța care a dus, după câțiva ani de construcție, la succes. În fine, spune Sorin Ioniță, al treilea motiv pentru care s-au decis să-i decerneze premiul este că Maia Sandu a reușit să împlinească această construcție de tip european fiind femeie. Nu prea există în Europa de Est femei lider cu succes în politică, spune Sorin Ioniță. O consecință a acestei reușite este că Maia Sandu, cu sau fără premiul GDS, a devenit un model „de rol”, o sursă de inspirație pentru mii de tineri dar și pentru femei la început de carieră, pentru adolescente, pentru studente, pentru eleve care văd în ea un exemplu că se poate.
Maia Sandu a mulțumit Grupului pentru Dialog Social pentru această distincție spunând că se simte onorată să facă parte din rândul personalităților care au primit premiul. „Acest premiu este al cetățenilor R. Moldova,” a mai spus Maia Sandu, adăugând: „Ei sunt cei care au luptat și continuă să lupte pentru valorile democrației.” Un premiu câștigat prin tenacitate și stăruință: cetățenii R. Moldova au rezistat în timpuri vitrege, s-au împotrivit unor tendințe autoritare, au ieșit în stradă pentru a nu permite corupților să prindă rădăcini la putere. Și-au exercitat drepturile cetățenești la protest și libertatea cuvântului parcurgând uneori sute și mii de kilometri pentru a vota la alegeri și a-și exprima astfel opțiunile politice. „Acești oameni, în pofida tuturor vicisitudinilor, au luptat pentru democrație,” spune Maia Sandu. Știe că are o sarcină dificilă, adaugă ea, dar se sprijină pe încrederea cetățenilor și, împreună cu ei, este sigură că vor reuși să edifice o țară democratică în care oamenii onești pot trăi bine, o țară în care oamenii să creadă.
Premiul atribuit, cum spuneam doar virtual, într-o transmisiune LIVE, va ajunge la Chișinău în format fizic săptămâna viitoare.
Grupul pentru Dialog Social a fost înființat imediat după zilele fierbinți ale Revoluției Române, pe 31 decembrie 1989, de un grup de reflecție format din intelectuali de marcă din România acelui timp. Unii dintre ei fuseseră puși sub interdicție în timpul comunismului. Alții au fost marginalizați.
Grupul acordă premiul din 1994, primul care l-a primit fiind Alexandru Zub, istoric din Iași, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iași. L-au mai primit nume sonore ale disidenței și rezistenței anticomuniste și antitotalitare românești, printre alții, Doina Cornea, Dumitru Iuga, Horia Bernea, Andrei Ursu, Vasile Paraschiv și Ionel Cană, Societatea Timișoara sau Academia Civică reprezentată de Romulus Rusan și Ana Blandiana. Fiecare premiu, susțin membrii GDS, a fost atribuit unei personalități sau unei instituții care a contribuit la fundamentarea democrației în România și care a pus umărul la consolidarea societății civile. Singurul cetățean al R. Moldova care l-a mai primit este Ilie Ilașcu care „a militat în mod consecvent, prin mijloace politice, pentru apărarea valorilor europene, a legalității și statului de drept, perfect conștient de riscul pe care și-l asumă în înfruntarea solitară a unei structuri politico-militare de tip sovietic.”
În ciuda unor nume controversate, cei care au primit premiul de-a lungul timpului au fost în mare măsură instrumentali în consolidarea valorilor democrației, personalități politice și istorice care au marcat epoca istorică în care au trăit și au dat speranțele unui viitor mai bun.