Maia Sandu „a reușit într-un an ce n-au reușit alți oameni politici în trei decenii” (spotmedia.ro)

Maia Sandu „a reușit într-un an ce n-au reușit alți oameni politici în trei decenii”

Spotmedia.ro rezumă principalele trăsături ale președintelui Maia Sandu, așa cum s-a conturat portretul acesteia într-un interviu acordat postului de televiziune ProTv Chișinău. „Omul politic cel mai eficient din Republica Moldova de la declararea independenței”. „A reușit într-un an ce n-au reușit alți oameni politici în trei decenii”. „După un an de mandat, a reușit să schimbe clasa politică (…), o realizare la care puțini analiști politici se așteptau”. E foarte posibil ca modelul ei de a face politică să-i fi inspirat pe Petkov și Vasilev, reformatorii din Bulgaria. În sfârșit, nu e deloc de mirare că Maia Sandu se bucură de atâta popularitate în România. Atât Moldova cât și Bulgaria, „revelațiile politice ale anului 2021, „sunt ținte, cu un succes mai mare sau mai mic, ale Kremlinului, care în cazul Bulgariei urmărește accesul la informații UE și NATO, iar în cel al Moldovei, păstrarea influenței asupra unei foste republici sovietice”, scriu jurnaliștii de la spotmedia.

Fostul ministru de externe român Cristian Diaconescu a acordat un interviu televizat, prezentat pe larg pe site-ul digi24.ro. Temă principală o reprezintă amenințările Rusiei în bazinul Mării Negre, care validează teama că Moscova „nu a renunțat la planurile mai vechi de a controla Gurile Dunării”. Diaconescu observă că „angajamentele NATO sunt mai ferme în zona de nord a flancului estic, acolo NATO «are glonțul pe țeavă», în timp ce pentru regiunea noastră, spune el, poziția Alianței este mai flexibilă, viteza de reacție urmând să fie adaptată. Tocmai de aceea (…) ar fi nevoie să creăm un proiect regional propriu de apărare”. Sunt, în opinia sa, cu atât mai prost plasate afirmațiile ministrului apărării de la Sofia, care „a apreciat că Bulgaria nu este amenințată și, deci, n-ar fi nevoie de o prezență a trupelor NATO”. În regiunea în care se află România lipsește conștientizarea pericolului, „Discutăm numai cum vine cineva să ne apere”, spune Diaconescu. Or această regiune „va fi testată în următorii cinci-șase ani (…). Din această perspectivă, aș fi foarte atent la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și mai ales la gurile Dunării atunci când este vorba despre un pas în plus în ceea ce privește Federația Rusă și testarea solidarității Alianței Nord-Atlantice”.

Ion M. Ioniță face pe blogurile Adevărul un bilanț politic al anului care a trecut. În 2021, „marea întorsătură (…) a fost destrămarea fostei coaliţii PNL-USR-UDMR şi aducerea la putere a marii majorităţi PSD-PNL-UDMR”. Provocarea anului 2022 va fi însă „prestaţia noii alianţe la guvernare”. Jurnalistul vede semne bune și semne proaste. O primă dezamăgire ar fi ministrul sănătății, Alexandru Rafila, creditat mult de public ca specialist, dar care, odată ajuns în guvern, pare să fi picat direct în filmul Don’t look up: vine valul cinci, cu varianta Omicron, dar partidul domniei sale, PSD, nu e de acord cu institutirea certificatului verde, așa că mai bine să nu ne uităm în jur și, cum s-ar spune, Dumnezeu cu mila. Semn bun e că s-a aprobat bugetul și că guvernul a bifat tot ce trebuia pentru deblocarea avansurilor din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență. „De aici încolo însă, scrie Ion M. Ioniță, lucrurile se complică” : economia se bazează aproape exclusiv pe aceste fonduri, fără să știm dacă vor putea fi accesate. Or ratarea PNRR în 2022 înseamnă pierderea de tot a acestor bani.