Maia Sandu, desemnată de PAS să candideze pentru un nou mandat de președintă

Actuala președintă mai vrea un mandat pentru a continua parcursul european al R. Moldova.

Actuala președintă, Maia Sandu, a fost desemnată candidată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru prezidențialele din 20 octombrie. Astăzi, 22 august, ea va depune la Comisia Electorală Centrală (CEC) actele pentru înregistrarea grupul de inițiativă care va colecta semnăturile de sprijin.

Sandu a spus că va cere cetățenilor încă un mandat de președintă pentru a aduce Moldova în „cea mai dezvoltată și pașnică uniune din istorie” – Uniunea Europeană. În acest sens, ea a îndemnat moldovenii să voteze „Da” la referendumul din aceeași zi cu prezidențiale pentru a „pietrui” integrarea Moldovei în UE.

Actuala președintă a mai spus că, în campania din 2024, programul ei electoral se va axa pe „grijă față de oameni, condiții de trai mai bune, pace și bună înțelegere”.

Demnitari de stat, prezenți la lansare

La evenimentul de desemnare a Maiei Sandu din 22 august, care a avut loc la Digital Park, un complex de oficii din centrul capitalei, au fost prezenți mai mulți demnitari de stat, inclusiv președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, dar și premierul Dorin Recean.

Maia Sandu (centru), flancată de șeful Legislativului Grosu (s) și premierul Recean (d).

Tot astăzi, a fost aleasă componența grupului de inițiativă a Maiei Sandu, din care vor face parte 100 de persoane, inclusiv miniștri și alți demnitari, dar și funcționari de la Parlament și Președinție. Aceștia au promis că vor degreva din funcție pe perioada campaniei electorale.

La rândul său, pe 21 august, Sandu și-a lansat un „jurnal de campanie”, în care va vorbi despre activitățile organizate în campania electorală. Ea a spus că „legea nu-mi permite să degrevez din funcția” de președintă, de aceea ea va combina președinția cu campania. Pentru evenimentul de lansare din 22 august, Sandu și-a luat o zi de concediu.

Deși susținută de PAS, Sandu nu va folosi în campanie culoarea partidului (galbenă), ci albastră (culoarea Uniunii Europene).

Cine s-a mai înregistrat?

Până acum, au depus actele la CEC: ex-premierul Ion Chicu, susținut de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; un alt ex-premier Vasile Tarlev, care candidează independent, deși este liderul Partidului Viitorul Moldovei și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor.

Ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, este candidatul desemnat de Partidul Socialiștilor la prezidențialele din 20 octombrie.

Ulterior au mai depus actele la CEC ex-ministrul de Externe Tudor Ulianovschi, care vrea să candideze independent; istoricul Octavian Țîcu, candidatul blocului electoral „Împreună”; ex-ministrul al Apărării, Valeriu Pleșca, candidatul Partidului Social Democrat European (PSDE); ex-primarul de Bălți, Renato Usatîi, candidatul Partidului Nostru (PN); Igor Munteanu, candidatul Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB); ex-bașcana UTA Găgăuzia Irina Vlah, care candidează independent și președinta Federației naționale-culturale autonome a moldovenilor din Rusia, Ludmila Corsun, candidat independent.

În cel mult trei zile de la depunerea actelor, CEC va anunțat dacă a înregistrat sau nu grupurile de inițiativă.

Pe 21 august, în Moldova a început perioada de colectare a semnăturilor pentru candidații independenți, dar și cei desemnați de partide sau blocuri electorale pentru prezidențialele din 20 octombrie. Termenul limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă este 31 august, inclusiv.

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te