Holocaustul – exterminarea sistematică a evreilor în tipul nazismului – „este și o parte a istoriei noastre, pe care nu o putem renega sau ascunde. Este parte a unui trecut în care oamenii acestui pământ au fost și martori, și chiar nefericiți protagoniști” a declarat președinta Maia Sandu la ceremonia organizată la Chișinău, cu prilejul Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, pe 27 ianuarie. Ceremonia a avut loc la Monumentul „Victimelor fascismului”.
Președinta a pledat nu numai pentru toleranță dar și pentru nevoia de „articulare a unor politici ale Memoriei în care asumarea trecutului, cu toate nenorocirile sale, să fie un act de curaj, menit să nlore transforme într-o societate mai matură și mai empatică”.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis, în 2005, ca în fiecare an, pe 27 ianuarie, să se comemoreze cele șase milioane de victime ale Holocaustului, evrei și multe alte minorități. S-a ales această zi pentru că pe 27 ianuarie 1945, Armata Roșie a eliberat lagărul de concentrare de la Auschwitz, lagăr devenit simbol al politicii nazite de exterminare sistematică.
R. Moldova a oficializat Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în 2015.
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu a reamintit, într-un mesaj transmis cu același prilej, că la „ sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova locuiau un sfert de milion de evrei, aproximativ 12% din populația de la acea vreme(...), doar în trei ani de zile de război, această comunitate a fost practic decimată, numărul victimelor ridicându-se la câteva zeci, dacă nu chiar sute de mii”.
### Vezi și... ### Antonescu, războiul ideologic şi Transnistria ocupată
Potrivit președintelui Parlamentului, a cinsti memoria victimelor Holocaustului înseamnă să luptăm cu fenomene care sunt străine legilor societăţii, cum ar fi antisemitismul, xenofobia, rasismul şi alte forme de discriminare.
Ministrul de externe Nicu Popescu a revenit la ideea responsabilității actualei generații de „de educare a societății în spiritul valorilor umaniste, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a toleranței și nediscriminării, combaterii antisemitismului şi altor forme de xenofobie. Cultivarea memoriei Holocaustului ca și a memoriei tuturor victimelor regimurilor totalitare este o datorie a societăților democratice”, a scris Nicu Popescu, citat de IPN.
Ministrul de externe a reamintit că Republica Moldova a fost printre primele state care au acceptat la nivel oficial, printr-o hotărâre de Guvern din 19 ianuarie 2019, definiția de lucru privind antisemitismul, adoptată de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului.