Șefa statului a scris pe rețelele de socializare că la Auschwitz a simțit „povara istoriei și datoria noastră față de viitor”, descriind fostul lagăr dreptul locul unde peste un milion de vieți au fost curmate „din cauza urii și lipsei de umanitate”.
„Să construim o lume mai bună unde ura nu are loc. Astăzi, mai mult ca niciodată trebuie să fim uniți împotriva urii și să lucrăm pentru pace. Asta este moștenirea pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare”, a scris președinta Maia Sandu.
Supraviețuitorii fostului lagăr nazist, eliberat de Armata Roșie, sunt însoțiți de șefi de stat precum regele Charles al Marii Britanii, precum și membrii familiei regale, președintele francez Emmanuel Macron și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.
În total demnitari din 54 de țări vor fi prezenți la ceremoniile de comemorare, cu câteva excepții notabile, președintele rus Vladimir Putin, care a mai participat la ceremoniile de acum 60 de ani, și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
Liderul rus nu a fost invitat din cauza războiului de agresiune împotriva Ucrainei intrat în al treilea an, iar premierul isralian, din cauza unui mandat de arest pe numele său emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza de armata israeliană (chiar dacă Polonia a promis că nu-l va aresta, la cererea președintelui polonez Andrzej Duda).
Însă, în centrul atenției se află supraviețuitorii - majoritatea lor având acum între 80 și 90 de ani.
Președintele polonez Andrzej Duda (stânga) și Piotr Cywiński (dreapta), directorul Muzeului Auschwitz-Birkenau, participă la o ceremonie de depunere de coroane la așa-numitul Zid al Morții de lângă fostul bloc 11 al fostului lagăr principal Auschwitz I din Oswiecim, Polonia.
Mesajul lor este de a spune lumii ce s-a întâmplat aici și de a se asigura că nu se va mai repeta vreodată.
„Fiecare suflet de pe acest pământ are dreptul să trăiască”, a spus pentru BBC Jona Laks, care acum are 94 de ani și a ajuns la lagăr în 1944, împreună cu sora sa geamănă și sora mai mare. „Auschwitz a fost un laborator pentru uciderea oamenilor. Aceasta a fost sarcina sa și și-a dovedit eficiența: puțini au supraviețuit Auschwitzului”.
Deși în ultimele zile temperaturile diurne au urcat peste limita înghețului și o mare parte din zăpadă s-a topit, în sudul Poloniei, unde se află lagărul, mulți dintre cei 50 de participanți la comemorările de luni sunt acum prea bătrâni și fragili pentru a rămâne mult timp în aer liber, scriu jurnaliștii britanici.
- Te-ar putea interesa și: 23 August 1939, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Ziua internațională a comemorării victimelor stalinismului și nazismului
Ceremoniile de comemorare vor avea loc și la lagărul de exterminare înveinat Birkenau, cunoscut și ca Auschwitz II.
Fiecare aniversare majoră pentru a marca eliberarea lagărului de către trupele sovietice este diferită. Acum treizeci de ani interesul internațional era mult mai redus, iar în prezent mărturiile supraviețuitorilor devin tot mai importante într-o lume în care polarizarea politică și conflictele au atins un nou nivel, scrie The Guardian.
Barăcile fostului lagăr nazist, în zorii zilei de 27 ianuarie 2025.
Auschwitz-Birkenau a devenit un simbol permanent al genocidului comis de Germania nazistă asupra a 6 milioane de evrei europeni, rămânând în memoria colectivă a lumii ca întruchipând unde pot duce ura, rasismul și antisemitismul. Evreii au fost majoritatea covârșitoare a celor uciși la Auschwitz-Birkenau și în holocaust în general, dar au murit gazați sau împușcați și romi, homosexuali, comuniști etc.
La 17 ianuarie 1945, în timp ce trupele sovietice înaintau dinspre est, forțele naziste au obligat 60 de mii de prizonieri să meargă pe jos spre vest în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Marșul Morții”, iar în zilele următoare camerele de gazare și crematoriile de la Birkenau au fost aruncate în aer.
10 zile mai târziu, trupele sovietice au sosit, găsind 7.000 de supraviețuitori. Boris Polevoi, un corespondent al ziarului sovietic „Pravda” declara atunci că a văzut „oameni atât de subțiri încât se legănau ca niște crengi în bătaia vântului, oameni ale căror vârste nu puteau fi ghicite”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te