„Nu este o criză energetică, pentru că există rute alternative de livrare a gazelor. Însă, Gazprom nu a vrut să-și onoreze obligațiile contractuale”, a declarat șefa statului, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), din 14 ianuarie.
Your browser doesn’t support HTML5
Declarațiile președintei Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 14 ianuarie
Singurul scop urmărit de Rusia prin sistarea livrărilor de gaze către regiunea transnistreană este „să provoace nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a adăugat că nu este prima tentativă a Moscovei de a destabiliza situația din Republica Moldova.
Rugată să comenteze plecarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, marți, la Moscova, șefa statului a spus că „aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții”.
„Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. (...) Noi ne dorim, cât mai repede, ca oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng al Nistrului, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă. Și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve”, a spus șefa statului.
Potrivit lui Maia Sandu, însă, în spatele „refuzului categoric” al administrației de la Tiraspol de a accepta sprijinul Chișinăului și al partenerilor internaționali ai acestuia se află, de fapt, Kremlinul.
- Te-ar putea interesa și: Moldovagaz propune să cumpere gaz pentru regiunea transnistreană. Care sunt condițiile
Krasnoselski a plecat la Moscova (via Istanbul) în dimineața zilei de 14 ianuarie, prin aeroportul de la Chișinău. El a fost însoțit de șeful așa-numitului executiv de la Tiraspol, Serghei Obolonik, potrivit agenției IPN, care citează surse aeroportuare și din structurile de forță. La Moscova, liderii de la Tiraspol ar fi cerut reluarea livrărilor de gaze pentru regiunea transnistreană, informează IPN.
Despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană, șefa statului a spus că R. Moldova nu împiedică tranzitul de gaze rusești prin teritoriul său. Chișinăul a propus din timp soluții pentru a nu se ajunge la criză, a punctat Sandu, reafirmând că Chișinăul nu are datorii, așa cum insinuează partea rusă, lipsa datoriilor fiind confirmată și de auditul internațional realizat în 2023.
Referindu-se la cele 12 localități din Zona de Securitate de la Nistru, subordonate Chișinăului dar conectate la sistemul energetic transnistrean, Maia Sandu a declarat că se depun eforturi pentru conectarea acestora la rețelele de gaze și electricitate de pe malul drept.
- Citește și: Mai multe lemne și generatoare electrice. Sandu și Recean au vizitat sate din Zona de Securitate
Totodată, șefa statului a spus că guvernul ia măsuri pentru compensarea tarifelor majorate la energie atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru întreprinderile care se bazează pe energie electrică.
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.
Autoritățile separatiste de la Tiraspol spun că regiunea transnistreană se confruntă cu o criză umanitară după sistarea livrărilor rusești și că ar mai avea rezerve de gaze până la sfârșitul lunii ianuarie. Pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, administrația recurge la deconectări în evantai pentru mai multe ore pe zi. Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.
Componența CSS, revizuită în ajun
În ajun, Maia Sandu a revizuit componența CSS, pentru a o face mai „flexibilă, capabilă să faciliteze organizarea rapidă a reuniunilor și să răspundă mai eficient necesităților și provocărilor actuale”, potrivit Președinției.
Astfel, în noul CSS nu se regăsesc ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, precum și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.
Este prima modificare a componenței CSS în actualul mandat al Maiei Sandu și după remanierile guvernamentale din noiembrie 2024. Componența CSS a mai fost revizuită în precedentul mandat al șefei statului.
CSS este un organ consultativ care prezintă președintelui țării recomandări în chestiuni de politică internă și externă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te