„Curajul ucrainenilor a ținut și ține Moldova sigură. Vom fi mereu recunoscători”, a spus președinta moldoveană în discursul pe care l-a susținut, prin conferință video, în cadrul summitului la care participă mai mulți lideri europeni și premierul Canadei.
Șefa statului a spus că „pacea trebuie să fie justă și de durată”, iar R. Moldova sprijină aceste eforturi „pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre toți”.
La summitul din capitala ucraineană, alături de șefi de stat și de guvern din blocul comunitar, s-a aflat și premierul Canadei, Justin Trudeau.
Printre cei care au venit la Kiev se numără șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de șefii de stat și guvern ai Finlandei, Danemarcei, Canadei, Norvegiei, Suediei, Lituaniei, Letoniei și a altor state - în total, 13 lideri europeni. Ei au sosit la Kiev cu trenul, fiind primiți de președintele Ucrainei, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andrii Ermak, și ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha.
Summitul a fost deschis de președintele Volodimir Zelenski care a declarat că „Putin nu ne va oferi pacea”.
„El nu va schimba pacea pe ceva. Trebuie să ajungem la pace pas cu pas prin putere, înțelepciune și unitate”, a spus Zelenski.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (în centru), la evenimentul de la Kiev, 24 februarie, 2025.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că UE trebuie să grăbească livrarea de arme și muniții către Ucraina. „Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci e și destinul Europei în joc”, a spus Ursula von der Leyen. Ea a anunțat un ajutor suplimentar de 3,5 miliarde de euro, pe lângă cele 135 de miliarde de euro din sprijinul existent al UE pentru Ucraina.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că Spania va acorda Ucrainei un miliard de euro și a spus că țara sa va continua să ofere sprijin și echipament militar cu și mai multă hotărâre decât a făcut-o în trecut.
Premierul Canadei, Justin Trudeau, a spus că Ucraina trebuie să lupte mai departe și pentru asta Canada va angaja Ucraina cu alte zeci de vehicule, sisteme de aterizare pentru avioane de luptă și alte milioane de cartușe de muniție.
Un context mai puțin favorabil
Întrunirea de la Kiev a avut loc pe fondul dezacordurilor care au apărut între noua administrație a președintelui american, Donald Trump, și majoritatea statelor din Uniunea Europeană în privința războiului din Ucraina. Washingtonul insistă pe o încetare cât mai rapidă a războiului, inclusiv cu concesii din partea ambelor părți - Rusia și Ucraina.
Uniunea Europeană, de cealaltă parte, și-a declarat angajamentul față de propria poziție, de a sprijini Ucraina „atât timp cât este necesar” și a spus că Kievul nu trebuie presat să accepte înțelegeri care îi pot fi nefavorabile.
„Înțeleg că pentru mulți oameni un acord de încetare a focului în cel mai scurt timp pare o idee bună, dar riscăm ca pacea din Ucraina să fie mai periculoasă decât războiul care are loc acum”, a spus premierul danez, Mette Frederiksen.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa a anunțat duminică, 23 februarie, că va convoca un summit al liderilor europeni la Bruxelles, pentru data de 6 martie.
„Trăim într-un moment definitoriu pentru securitatea Ucrainei și Europei”, a scris el într-o postare pe rețele, potrivit AP.
La Kiev nu sunt prezenți premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, care se numără printre cei mai importanți aliați ai Ucrainei. Cei doi se vor deplasa la Washington, unde vor purta discuții cu președintele american, Donald Trump.
În plus, după victoria din alegerile parlamentare anticipate din Germania, liderul conservator Friedrich Merz, care este un susținător ferm al Ucrainei, care a scris luni pe X că „trebuie să punem Ucraina într-o poziție de forță”.
Șefi de state și de guverne țin un minut de reculegere în timpul ceremoniei dedicate celor trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, Piața Independenței din Kiev, 24 februarie 2025.
Noi sancțiuni ale UE pentru Rusia
La aniversarea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au aprobat un nou șir de sancțiuni împotriva Rusiei.
Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni include măsuri ce vizează așa-numita flotă din umbră a Rusiei, folosită pentru a eluda sancțiunile împotriva exporturilor de petrol și gaze naturale sau pentru a transporta grâne ucrainene furate.
În total, 83 de oficiali și „entități” rusești, precum agenții guvernamentale, bănci și companii, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene.
Și Marea Britanie ar urma, de asemenea, să anunțe luni noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe care le-a descris anterior drept „cel mai mare pachet de la începutul războiului”. Duminică, șeful diplomației britanice, David Lammy, a spus că măsurile vor viza erodarea „mașinăriei militare” a Rusiei și reducerea veniturilor care alimentează atacurile Rusiei asupra Ucrainei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te