Guvernul a aprobat astăzi şi trimis înapoi în Parlament pentru adoptare o iniţiativă legislativă venită din partea comisiei conduse de Igor Munteanu (de anchetare a privatizărilor şi concesionărilor admise de vechea guvernare democrată), care interzice companiilor înregistrate în off-shore să participe de acum încolo la tranzacţii cu statul. Astfel de intenţii au mai existat la Chişinău, însă niciodată duse până la capăt. Ceea ce ar putea ajuta acum la adoptarea interdicţiei e felul cum s-a devalizat sistemul bancar şi s-a concesionat în trecut aeroportul.
Șefa guvernului, Maia Sandu, a ţinut să dea o lungă explicaţie în şedinţa cabinetului de ce crede necesar să apere bunurile şi banul public de companiile înregistrate în jurisdicţii off-shore, spunând că atât devalizarea Băncii de Economii, cât şi concesionarea aeroportului s-au făcut prin implicarea unor astfel de entităţi, ceea ce a complicat sarcina statului atunci când s-a apucat să dezlege tranzacţiile:
„Regimul oligarhic, guvernarea precedentă ne-a implicat pe noi, ca stat şi cetăţeni, într-o sumedenie de tranzacţii şi contracte cu firme off-shore, care au condus la pagube enorme pentru stat. Furtul bancar s-a întâmplat prin folosirea a sute de firme înregistrate în off-shore, iar compania care a primit în concesiune aeroportul e controlată tot de o companie din off-shore”, a spus Maia Sandu şi a continuat:
„Toată lumea trebuie să înţeleagă că în spatele acestor off-shore-uri sunt hoţi cu cetăţenia R. Moldova, care au folosit aceste mecanisme ca să-şi poată ascunde identitatea, ca să nu fie traşi la răspundere. E foarte clar că e un instrument utilizat masiv pentru delapidarea bunului public şi furtul banului public. Trebuie să punem punct.”
### Vezi și... ### Iurie Sanduța: „Cei care spală bani prin R. Moldova sunt cu un pas înaintea autorităților”
Propunerea a ajuns în executiv după ce o anchetă parlamentară asupra controversatei concesionări, în urmă cu şase ani, a aeroportului internaţional Chişinău a stabilit că tranzacţia a fost lipsită de beneficii economice pentru stat şi s-a realizat în baza unui concurs trucat. Guvernul Maiei Sandu, care crede că beneficiarul concesionării ar fi deputatul fugar Ilan Şor, încearcă acum prin justiţie să obţină rezilierea sau anularea contractului de concesiune, însă s-ar putea confrunta cu un litigiu internaţional cu miliardarul britanic Nathaniel Rotschild, care spune că a cumpărat compania din off-shore ce o deţine pe cea ce a câştigat în 2013 concursul.
### Vezi și... ### Oleg Tofilat: „Important este să fie cunoscută situația în profunzime și să avem un plan rațional și consecvent de acțiuni...”
La asta se referea Maia Sandu atunci invoca exemplul aeroportului. În cazul devalizării BEM, la fel, atât raportul echipei de investigaţie Kroll, dar şi procuratura de la Chişinău a invocat nume de zeci de companii înregistrate în jurisdicţii off-shore, prin care s-au rotit sursele financiare sustrase în 2014 din sistemul bancar.
Expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţa, în trecut ministru de finanţe, spune că o lege de de-off-shore-izare ar fi demult necesară într-un stat ca R. Moldova afectat de oligarhie. Specificul moldovenesc ar fi că off-shore-urile au fost folosite pe larg pentru camuflarea originii banilor şi evitarea impozităţii. În aceste condiţii, statul poate şi chiar trebuie să-şi ia măsuri de precauţie urmărind interesul public, mai spune Negruţă. De ce nu a fost posibil până acum, că încercări au mai existat? Negruţă crede că din cauza intereselor de afaceri ale decidenţilor:
„Acum sper să se întâmple altfel. Pentru că marile probleme care s-au întâmplat în R. Moldova pe parcursul multor, multor ani a fost
Marile probleme care s-au întâmplat în R. Moldova pe parcursul multor, multor ani a fost anume aceasta – off-shore-izarea la tot ce se cheamă contracte cu statul ...
anume aceasta – off-shore-izarea la tot ce se cheamă contracte cu statul. Dacă vorbim de privatizări, schiziţii publice, parteneriate public-privat etc., o să vedem că partea contractantă, alături de stat, stau beneficiari din astfel de jurisdicţii off-shore. Dacă am face o analiză unde sunt plasate principalele active, principalele parteneriate public-privat o să constatăm un lucru: în off-shore.”
Riscul pentru stat este imens, mai spune Veaceslav Negruţă, de la ratarea de venituri până chiar la pierderea de active:
„Astfel de contracte sunt foarte riscante pentru stat, pentru că te poţi trezi fără bunuri şi servicii din simplu motiv că beneficiarul a dispărut. Bugetul e lipsit de venituri, dar asta mai aduce şi cheltuieli în plus: parteneriatele public-privat implică cheltuieli din partea statului şi dacă parteneriatul dispare, statul pierde bani. În cazul privatizărilor, statul nu-şi ia valoarea pe măsură a activului privaatizat. Pentru că aceste privatizări de obicei sunt aranjate de exact aceleaşi persoane - marii beneficiari ai schemelor de off-shore-izare.”
Dacă va avea suficientă susţinere în Parlament, noua lege va interzice şi întreprinderilor de stat sau celor municipale să intre în
Noua lege va interzice şi întreprinderilor de stat sau celor municipale să intre în relaţii cu companii din off-shore ...
relaţii cu companii din off-shore, iar drept premisă pentru includerea acestora ar putea servi concluziile unui audit efectuat recent la Moldtelecom, unde autorităţile spun că au descoperit grave încălcări financiare, inclusiv un contract cu un off-shore, existent de şase ani, pe nişte servicii despre care autorităţile spun că ar fi fost inexistente.