La CEC, toți candidații înregistrați completează fișe autobiografice, în care, printre altele, trebuie să precizeze dacă dețin cetățenia altui stat. Din cei 11 candidați oficial înregistrați în cursă, pe lângă Alexandr Stoianoglo, și-au recunoscut cetățeniile străine Maia Sandu și Victoria Furtună.
Completarea acestor fișe se face pe propria răspundere a candidaților și este doar o formalitate birocratică, fără consecințe legale. În plus, legislația Republicii Moldova permite deținerea dublei cetățenii, inclusiv pentru persoanele care ocupă cele mai înalte funcții politice din țară, a explicat pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu.
Imagine de la lansarea în campania electorală a candidatului susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo
Deținerea cetățenei române de către Alexandr Stoianoglo a trezit numeroase reacții în presă și pe rețele din cauza poziției lui Igor Dodon, al cărui partid îl susține pe ex-procurorul general la prezidențialele din acest an. Dodon este un oponent al dublei cetățenii în rândul demnitarilor și a folosit această narațiune în cele două campanii prezidențiale anterioare, din 2016 și 2020, în care a concurat împotriva Maiei Sandu.
De exemplu, după ce a pierdut alegerile din 2020, Dodon a spus unei televiziuni ruse că este „nonsens” faptul că președintele R. Moldova poate deține și cetățenia altui stat. Tot atunci el a mai spus că „nu este corect ca președintele să aibă posibilitatea să deţină cetățenie dublă”.
- Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor
Stoianoglo a spus că a obținut cetățenia română „într-un context apolitic”. Potrivit lui, obținerea unei cetățenii de către moldoveni este o „necesitate” pentru a obține beneficii sociale și economice. Mai nou, ca și Dodon, Stoianoglo spune că vrea ca demnitarii moldoveni să dețină doar cetățenia moldovenească și, dacă legislația va prevedea acest lucru, el o va respecta.
Președinta Maia Sandu, în timp ce ține discursul de lansare în campania electorală
Cetățeană română este și actuala președintă Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat. În campaniile anterioare, ea a fost principala țintă a criticilor legate de deținerea dublei cetățenii, venite în special din partea oponenților săi, în primul rând de la fostul președinte Igor Dodon.
Într-un interviu din 2024, Maia Sandu a dat de înțeles că pentru ea, cetățenia română are importanță identitară. „Bunicii mei au avut paşapoarte româneşti. Pentru mine a fost important să am paşaport românesc”, a spus ea precizând că obținerea cetățeniei române de către moldoveni „scurtează calea R. Moldova spre UE”.
Screenshot de pe clipul de anunțarea intenției de a candida la alegerile prezidențiale a Victoriei Furtună
Cetățeană română este și ex-procuroarea Victoria Furtună, care candidează independent. Pentru ea, această cetățenie oferă anumite drepturi, dar nu și „obligația absolută” față de statul român. Drepturile ar consta în deplasări și alte facilități, precum indemnizații pentru copii, de care a beneficiat. Anul trecut, ea a primit de la statul român 6.000 de RON (aproximativ 25.000 de lei).
Într-o discuție cu Europa Liberă, Furtună a declarat că nu vede nicio problemă în deținerea unor cetățenii multiple de către demnitarii de stat, atâta timp cât aceștia „reprezintă statul și cetățenii țării în care au fost aleși”.
Acuzată că ar reprezenta interesele oligarhului pro-rus Ilan Șor, Furtună a declarat că nu se opune integrării europene a Republicii Moldova, dar pledează pentru „restabilirea relațiilor economice cu toate țările lumii”, inclusiv cu Rusia.
Dubla cetățenie are și Octavian Țîcu, candidatul blocului „Împreună”. El a spus Europei Libere că are o părere „foarte bună” despre dubla cetățenie, dar exclusiv în cazul cetățeniei române. Țîcu consideră că obținerea cetățeniei române e „o chestiune primară înaintea oricăror funcții” pe care trebuie să și-l asume oricare român care a fost lipsit de acest drept în urma ocupației sovietice.
Însă Țîcu mai spune că nu poate compara cetățenia română cu cea a Federației Ruse pentru că, la ora actuală, „Rusia este văzută ca principalul dușman a R. Moldova”. Dar nu deținerea dublei cetățenii ar fi problema, ci acțiunile pe care le-ar întreprinde un demnitar cu cetățenia rusă, care ar putea fi în detrimentul R. Moldova.
Țîcu a spus că nu a observat bifa privind dubla cetățenie din fișa autobiografică depusă la CEC și nu o consideră importantă. El este cetățean român din anul 2000.
Cam în aceeași perioadă a obținut cetățenia română și ex-premierul Ion Chicu, actualul candidat la prezidențiale din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Chicu nu a vrut să vorbească acum Europei Libere despre subiectul cetățeniei, dar anterior a declarat că a obținut cetățenia română pentru că îi „oferea multe posibilități”.
Cetățenia română o mai au candidatul independent Andrei Năstase și Vasile Tarlev, care candidează din partea Partidului Pentru Viitorul Moldovei, iar candidatul Partidului Nostru, Renato Usatîi – pe cea rusă.
Usatîi, ca și Dodon, declara atât în campania din 2014, cât și în cea din 2020 că, dacă ar fi devenit președinte, ar insista pe anularea dreptului la dubla cetățenie pentru demnitari. A recunoscut chiar el, în 2020, că a spus „de zece ori” că va renunța la cetățenia Federației Ruse. Usatîi nu a răspuns Europei Libere pentru a preciza dacă a și făcut-o.
- Te-ar putea interesa și: Ce poate și ce nu poate face președintele Republicii Moldova
Printre cei care au declarat la CEC că nu dețin alte cetățenii se numără Irina Vlah, Natalia Morari și Tudor Ulianovschi. Ultimul a explicat Europei Libere că nu a obținut cetățenia română pentru că, în trecut, călătorea mai mult cu pașaportul diplomatic. Totuși, familia sa a beneficiat de alocații din partea României datorită cetățeniei deținute de soția sa. Ulianovschi a adăugat că nu vede vreo problemă dacă demnitarii „dețin dubla cetățenie, cea a României sau altor state” atâta timp cât aceștia „respectă legile R. Moldova”.
Potrivit Legislației R. Moldova, candidații la prezidențiale trebuie să aibă 40 de ani împliniți, să locuiască de cel puțin 10 ani în R. Moldova și să cunoască limba română. O persoană poate fi aleasă la șefia statului pentru cel mult două mandate consecutive.
Constituția prevede că președintele este „șeful statului”, „reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te