Schimbarea oamenilor din justiţie se lasă cu dezamăgire în R. Moldova, după ce primele concursuri pentru anumite funcţii s-au soldat nu cu ceea ce s-a aşteptat în societate. Pot fi îndreptate lucrurile? Şi de ce e nevoie pentru asta? Întrebări pe care i le vom pune în această dimineaţă Marianei Kalughin, expertei anticorupţie care a acceptat să înc eapă săptămâna alături de noi.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Maria Kalughin
Europa Liberă: Reprezentanţii Blocului ACUM, dna Kalughin, începând cu Maia Sandu şi terminând cu deputaţii, continuă să se justifice pentru felul cum au fost aleși şeful de la CNA, unii judecători ai Curții Constituționale, procurorul interimar. „Concursurile nu ar trebui să se repete în comisia juridică”, a spus Maia Sandu. „E o comisie în care socialiştii au mai multe voturi şi aceştia au fost părtinitori”, a explicat ea. Vreau să vă întreb pe Dvs.: aţi avut această impresie că cei din ACUM nu au ştiut cumva să anticipeze nişte calcule ale socialiştilor sau, dimpotrivă, împărtăşiţi părerea celor care spun că acest concurs a fostaranjat între ambele componente ale alianţei, ca să iasă aşa cum a ieşit?
Mariana Kalughin: „Cu siguranță am avut puțin alte așteptări. Așteptam totuși că deputații vor începe cu sine înșiși, pentru că există loc pentru sporirea integrității deputaților. Un prim pas eu l-
Există loc pentru sporirea integrității deputaților...
aș vedea, de exemplu, în elaborarea și adoptarea unui Cod de etică și conduită pentru deputați, dar și în elaborarea și adoptarea unui regulament privind modul de organizare și desfășurare de către Parlament a concursurilor pentru suplinirea funcțiilor publice. Pentru că ceea ce ne demonstrează exercițiile noastre de monitorizare, ne demonstrează că tocmai Parlamentul este cel care de fiecare dată eșuează în procesul de organizare și desfășurare a concursurilor. Și după mine, lucrul acesta, de fapt, este firesc, pentru că Parlamentul nu este decât o concentrare a intereselor, să le numim, legitime, politice, motiv pentru care interesul politic va prevala oricât de mult...”
Europa Liberă: Dar când spuneți că Parlamentul eșuează, ce aveți în vedere?
Mariana Kalughin: „Pentru că și în perioadele anterioare am avut concursuri care, pornind de la condițiile legii, trebuiau să fie organizate de către Parlament. De exemplu, concursurile pentru funcția de consilier, soluționarea contestațiilor în procesul de achiziții publice sau concursurile pentru Banca Națională a Moldovei, dacă vă aduceți aminte, sau concursul pentru suplinirea funcției de director al ANRE.
Deci, Parlamentul este, așa cum spuneam, un organ eminamente politic. Interesele legitime, politice vor prevala și atunci, de fiecare dată, va exista acest sentiment că interesul politic a fost unul mult mai mare decât interesul nostru de a avea niște oameni absolut profesioniști în funcții.”
Europa Liberă: Dar chiar și așa, dna Kalughin, legea spune că comisia juridică organizează concursurile, dar îi sugerează, totodată, acestei comisii să apeleze la societatea civilă.
Mariana Kalughin: „Doar în calitate de observatori, spune legea. Și mai spune legea că Parlamentul ar putea să antreneze în acest proces, în ceea ce privește Centrul Național Anticorupție, reprezentanți din mediul academic sau reprezentanți ai societății civile.”
Europa Liberă: Dacă comisia făcea asta, credeți că ar fi fost alte rezultate?
Mariana Kalughin: „Nu, nu cred, pentru că oricum decizia aparține comisiei.”
Europa Liberă: Asigurarea unei transparenţe exhaustive şi necondiţionate ar fi soluţia, spun unii. Ce nu a fost conform, iată, standardelor transparenţei şi bunelor practici internaţionale?
Mariana Kalughin: „Mie mi se pare că în ceea ce privește transparența, noi doar am văzut persoanele. De fapt, da, în cazul exercițiului acesta pentru Centrul Național Anticorupție, sunt de acord. Deci, aici din start a fost compromis concursul, pentru că a fost cu o săptămână prelungit, fără ca să fie foarte clare motivele. Evident, pe urmă reprezentanții Blocului ACUM au spus precum că aceasta i-a alarmat și pe dânșii, însă acest argument nu este unul foarte bun, pentru că tocmai, de exemplu, în ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii ei au fost cei care au cerut amânarea concursului.”
Europa Liberă: Putem presupune că, iată, lucrurile astea care s-au întâmplat ar arăta, de fapt, că se aștepta o decizie politică?
Mariana Kalughin: „Bineînțeles că orice decizie care se ia de către Parlament, chiar dacă această persoană, de exemplu, este selectată de către o comisie de concurs în care nu sunt parlamentari, orice decizie este oricum o decizie politică. Și vreau să înțelegem, Liliana, pentru că mie mi se pare asta absolut normal.
Parlamentul a fost ales de către popor și tocmai pentru ca să
Guvernarea își asumă această responsabilitate și apoi, în cazul în care eșuează, este taxată de către membrii societății ...
poată să-și organizeze bine munca. În cazul CNA-ului, problema e alta. În cazul CNA-ului, concursul nu ar fi trebuit, după mine, să fie sub controlul parlamentar în cazul în care se vrea o independență a organului de urmărire penală, iar în cazul celorlalte funcții care sunt funcții mai degrabă ce se țin pe loialitate politică, eu nu văd aici o problemă. Deci, guvernarea își asumă această responsabilitate și apoi, în cazul în care eșuează, este taxată de către membrii societății.”
Europa Liberă: Da, deci, e clar. În cazul CNA nici nu avea ce căuta acel concurs în comisie?
Mariana Kalughin: „Nici nu avea ce căuta.”
Mariana Kalughin la o dezbatere în studioul Europei Libere
Europa Liberă: Pe acest fundal al nemulţumirilor legate de cum merg aceste concursuri, există voci care spun că nu ar trebui să fie concursuri la funcţiile de acest gen, ci numai la funcţii executive. Cum priviţi aceste păreri?
Mariana Kalughin: „În cazul CNA-ului, situația e puțin mai delicată, pentru că CNA-ul are și un organ de urmărire penală, dar e și o autoritatea care elaborează în fond și implementează politici publice. Și în cazul în care, dacă mă înțelegeți, e vorba de Strategia națională anticorupție și integritate și în cazul în care acest organ elaborează politici publice, bineînțeles că politicul, care este tocmai cel care promovează anumite politici publice, trebuie să poată să influențeze conducătorii CNA-ului.
Problema aici e în această componență duală și poate contradictorie a atribuțiilor care i s-a oferit, însă, dacă ar fi fost doar un organ care execută, de exemplu, este mai degrabă Autoritatea Națională de Integritate, aici, evident că lucrurile centrale se pun pe executare, implementare, profesionalism și aici concursurile, după mine, ar fi fost chiar necesare.”
Europa Liberă: Să ne uităm un pic, dna Kalughin, și pe cum a ajuns în funcția de procuror interimar cel care a ajuns. Ați văzut și Dvs., probabil, Andrei Năstase s-a văzut nevoit tot să răspundă unor speculații că cumetrismul ar fi cel care l-a avansat acolo pe dl Robu. Cum vi s-a părut toată această poveste?
Mariana Kalughin: „În primul rând, să nu uităm de faptul că acest concurs a fost posibil urmare a unor modificări esențiale în Legea cu privire la Procuratură și nu ar fi trebuit Parlamentul să se implice în acest exercițiu. Evident că în cazul tuturor acestor autorități se merge după acel scenariu de deoligarhizare a țării și mai degrabă scopul este de a elimina din sistem anumite persoane care par odioase decât de a numi persoane cu adevărat perfecte în astfel de funcții.
Ceea ce văd eu este că guvernarea încearcă, pur și simplu, să
Guvernarea încearcă, pur și simplu, să elimine din sistem oamenii care au o reputație ce nu este una potrivită pentru conducători ...
elimine din sistem oamenii care au o reputație ce nu este una potrivită pentru conducători. Este o problemă cu aceste concursuri în mod special organizate de către Parlament. Deci cu acele reproșuri care se aduc transparenței aici sunt de acord. Toată informația n-o poți găsi decât pe pagina Facebooka unor deputați, ceea ce mi se pare un lucru inacceptabil, pentru că Parlamentul pe pagina sa oficială are un modul special pentru concursuri, nu poți găsi nici CV-urile persoanelor care candidează...”
Europa Liberă: De ce ar trebui să existe această informație?
Mariana Kalughin: „Pentru că eu, chiar dacă nu particip la concurs, oricum îl monitorizez și îl observ și eu trebuie să văd în fond acele documente care au fost prezentate, care este trecutul acestor persoane, ca să pot înțelege până la urmă în ce măsură a fost Parlamentul corect sau nu...”
Europa Liberă: Și care e sugestia Dvs.?
Mariana Kalughin: „În primul rând, sugestia ar fi, pentru că a existat și această restanță, dacă vă aduceți aminte, noi am avut discuții referitor la aceasta, a fost și o hotărâre a Curții Constituționale din 2010, care făcea o foarte clară distincție între funcții de interes politic și funcții de interes public. Funcții de interes politic, cum ar fi miniștrii, ceea ce presupune că acestea se suplinesc pornind de la loialitate față de partid sau față de politica publică care este promovată de către candidat și funcția politică publică care în mod excepțional, deci exclusiv, se bazează pe anumite calități politice.”
Europa Liberă: Deci să se revină la acea decizie, să se vadă clar?
Mariana Kalughin: „Să se revină, să se facă o clară distincție între funcții, să se elaboreze și să se adopte un regulament privind modul de organizare a concursurilor de către Parlament, astfel încât procedurile să fie foarte clare, să se facă un modul prietenos publicului, în care toată informația, inclusiv anunțurile, CV-urile, întreg dosarul candidaților să fie făcut public.
Eventual în acest proces să fie invitați și reprezentanți ai mediului academic și ai mediului societății civile și, eventual, aceasta ar putea să schimbe lucrurile, iar dacă se merge pe aceste formule de – să spunem așa – cârpit al unor legislații decât de o revedere fundamentală și serioasă, atunci aceasta – după cum vedeți – nu aduce surplus de utilitate nimănui, nici nouă și nici lor, în mod evident. Și mai este încă ceva, dacă mai avem timp...”
Europa Liberă: Da, vă rugăm.
Mariana Kalughin: „Să ne aducem aminte că există, de exemplu, pentru Curtea Constituțională concursul nu era obligatoriu. Și
Câteodată, puterea încearcă să ne demonstreze că e mai democratică și mai deschisă decât eventual poate fi o putere ...
atunci e și mai stupid să-l prefaci într-un exercițiu care nu este unul obligatoriu pentru tine și să ieși din el atât de rușinos. Deci, câteodată, puterea încearcă să ne demonstreze că e mai democratică și mai deschisă decât eventual poate fi o putere. Cred că suntem ca cetățeni suficient de maturi ca să nu mai cădem în astfel de capcane.”
Europa Liberă: Dna Kalughin, uitați-vă, foarte mulți cetățeni doresc pedepsirea hoților care au furat miliardul. Se poate presupune că un sistem juridic influențat de noua putere ar putea să se ocupe de unii hoți cu pricina, însă noua putere declară că vrea un sistem juridic independent, dar în ce măsură un sistem juridic independent poate să se ocupe serios de acești hoți, dacă va fi compus în urma tuturor acestor reorganizări cam din aceiași oameni de pe vremea vechii puteri? De fapt, noi ce sistem construim acum – unul obedient noii puteri sau un sistem independent?
Mariana Kalughin: „Din păcate, mai degrabă unul obedient unei puteri, pentru că e și firesc, dacă puterea numește, puterea chiar va alege persoane care îi sunt loiale, care pot fi influențate într-un mod sau alt mod și mai degrabă e vorba de substituirea unor persoane prin altele care par mai potrivite noii puteri. Și acesta este riscul că în măsura în care noi simpatizăm, de exemplu, noua
Puterea corupe nu numai prin bani, puterea corupe prin acel sentiment de influență pe care îl ai asupra unor lucruri și atunci puterea se îmbată...
putere, o încurajăm în anumite acțiuni, aceasta înseamnă că-i oferim un anumit carte blanche și aceasta ar putea... pentru că puterea corupe; puterea corupe nu numai prin bani, puterea corupe prin acel sentiment de influență pe care îl ai asupra unor lucruri și atunci puterea se îmbată și, începând cu hoții, se continuă, de exemplu, cu cetățenii, se continuă cu societatea civilă și se finalizează cu presa. Mie mi se pare că tocmai e cazul să fim mai exigenți și mai atenți, puterea trebuie să fie încurajată...”
Europa Liberă: Da, un apel foarte bun pentru încheierea acestui interviu, dna Kalughin.