Mariana Țîbulac-Ciobanu: Creativitatea este cea care îmi produce plăcere în momentele de relaxare

Mariana Țîbulac-Ciobanu

Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Mariana Țîbulac-Ciobanu, doctor în istorie, cercetător științific superior în cadrul Institutului de Istorie.

Născută la 8 august 1982, în salut Ciuciulea, raionul Glodeni. Este doctor în istorie, cercetător științific superior în cadrul Institutului de Istorie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Este pasionată de scriere și creare de conținut. Ea este autoarea a peste 35 de articole științifice și peste 50 de articole jurnalistice în care e abordată tematica persoanelor cu dizabilități. Printre publicațiile ei este revista „10 istorii de succes - Femei puternice cu abilități diferite” (Chișinău 2018), publicată de către Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), precum și lucrarea „Comunicarea cu şi despre persoanele cu dizabilităţi intelectuale. Ghid pentru Jurnalişti” (Chișinău 2012), realizată în coautorat cu Ludmila Malcoci în cadrul Programului Comunitate Incluzivă-Moldova, implementat de Asociația Keystone Human Services International Moldova. Din 2006 până în prezent continuă să fie crainic și redactor-prezentator al revistei sonorizate „ACASĂ”. La începutul anului 2021 a lansat primul podcast destinat persoanelor cu dizabilități din Moldova, întitulat ”Depășim Prejudecăți”.

Luni

Încep săptămâna cu un curs de limbă engleză online în fiece dimineață. Am ales dimineața devreme pentru că fetița noastră încă doarme, iar eu mă pot concentra și învăța în liniște. Învățarea unei limbi străine reprezintă o experiență plină de satisfacții, doar așa îmi pot depăși unele dintre temeri și îndoieli de a pronunța corect atunci cînd vorbesc cu nativii sau cînd merg într-un restaurant să pot pronunța corect un anumit fel de mîncare. Totuși, am hotărât să îmi perfecționez engleza nu doar pentru asta. Aflându-ne în plină pandemie, și trăind într-o lume tot mai globalizata, companiile și-au extins activitățile pe online, lucru foarte favorabil pentru noi, persoanele cu dizabilități din Republica Moldova pentru care accesul la infrastructură și transport public lasă mult de dorit. Astfel, mă gândesc că având o engleză bună, voi avea și oportunități de angajare mai bune, sau de ce nu, chiar de aplicare la unele granturi europene.

Seara aceasta a venit cu o mare bucurie pentru întreaga familie. Au apărut rezultatele concursului de creație al tinerei generații ”Ars Adolescentina”, etapa recital poetic, dedicată poetului Grigore Vieru, unde fetița noastră Constanța, de doar patru ani jumătate, a luat locul II per țară. Ce poate fi mai frumos cînd copii produc bucurie părinților, dar cu atât mai mult buneilor care o elogiază în toate.

Se spune: calitatea educației este determinată de rezultatele învățării unui copil, la această vârstă consider că Constanța tinde să aibă rezultate frumoase și ne bucurăm mult pentru aceasta. Regretăm însă cumva faptul că pandemia a făcut să luăm decizia de a renunța pentru o perioadă să frecventăm grădinița. Am renunțat din considerentul de a nu ne supune și mai mult riscului infectării cu Covid-19, noi fiind nevoiți să mergem zilnic cu transportul public pînă a ajunge la grădiniță. E bine că avem totuși opțiunea online de a comunica cu educatoarea și colegii de grădiniță, astfel parcurgem alături de ei toate activitățile educaționale.

Marți

Imediat după ora de engleză, m-am apucat să ascult cele înregistrate în weekend cu intervievații mei de peste ocean, pentru a monta episodul 3 din podcastul lansat la începutul acestui an. Denumirea podcastului este ”Depășim prejudecăți” unde mi-am propus să discut despre istoriile de succes ale persoanelor cu dizabilități, care au depășit stereotipurile și prejudecățile găsind mereu soluții în situații dificile. Mi-am propus să am ca invitați persoane cu dizabilități, oameni din a căror comunitate fac și eu parte, iar împreună să abordăm diferite subiecte ce vor scoate în evidență stereotipurile și prejudecățile cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi, precum și soluțiile la aceste probleme, promovând în acest fel potențialul și contribuția acestor oameni în societate. În afară de scrierea scenariului podcastului, înregistrarea și editarea sunetului, mai este nevoie și de vizibilitate, lucru pe care îl fac de obicei seara înainte de culcare. Tot seara este timpul când răspund tuturor mesajelor și comentariilor primite de la ascultători și abonați. Rămân plăcut surprinsă când citesc atâtea mesaje de apreciere și încurajare pentru a continua această muncă, mai ales mesaje de la colegii de facultate cu care nu am mai comunicat de când am terminat studiile, și m-au găsit acum pe această cale.

Creativitatea este cea care îmi produce plăcere în momentele de relaxare. Adesea înainte de somn scriu cîte ceva. Deoarece săptămâna viitoare vine primăvara, am înșirat frumos cîteva rânduri într-o poezie dedicată mamei. Cu atât mai mult că tot în această seară am dat și peste un concurs de poezie cu aceeași tematică desfășurat de Asociația pentru Dialog și Valori Universale din România, fapt care m-a motivat și mai mult să scriu și să aplic.

Miercuri

Astăzi mi-am dedicat ziua activităților mele de cercetare științifică, pentru că activitatea mea de bază este cercetarea în cadrul Institutului de Istorie al MECC. În pandemie cercetez toate documentele găsite online, plasate de unele instituții, iar acele cărți pe care nu le găsesc online, rog prietena mea Lilia Beșan, care este bibliotecară să mi le fotografieze ca să le pot studia. Pe această cale vreau să îi spun mulțumesc pentru ajutor și că mi-a venit în întâmpinare, găsind împreună o soluție.

Trăim într-o lume complexă, care ne oferă soluții digitale enorme în toate domeniile de activitate, cu atât mai mult în cercetare. Păcat că fosta conducere a țării a avut un impact negativ asupra istoricilor, reducând la maxim finanțarea pentru proiectele de cercetare a istoriei contemporane. În afară de entuziasm și interes sporit de analiză științifică, orice cercetător are nevoie și de sprijin material, financiar și logistic pentru a se putea întreține, dar și pentru a-și vedea lucrarea copertată în maină, nu doar ca manuscris.

Pentru a lua o pauză de la cercetare, seara mergem cu fetița la Centrul de Creația al Copiilor ”Floarea Soarelui”. Aici Constanța adoră să cînte timp de două ore, muzică populară. Am decis cu soțul să o ducem la această activitate, măcar odată pe săptămână pentru că copii au nevoie și de activități extracurriculare, plus că ei îi place atât de mult să cânte. În momentele cînd stăm pe hol și o așteptăm, savurăm concerte întregi oferite de copii, iar eu îmi imaginez că sunt la Filarmonica Națională, care îmi producea atâta plăcere și de care îmi este atât de dor.

Joi

Astăzi, la fel a început ziua cu limba engleză. Progresele se observă cred eu, pentru că am depășit unele lapsusuri gramaticale privind verbele neregulate. Apoi m-am documentat referitor la aplicațiile de proiect deschise acum de Ambasada Americii în Moldova. Așa cum finanțele din cercetarea istoriei lasă de dorit, intenționez să aplic la un grant pe domeniul cultural sau media. Sper ca lucrurile să se schimbe în bine într-o zi și în țara asta.

După masă, m-am ascultat la Radio Moldova în cadrul rubricii ”Casa Radio” într-un reportaj realizat de jurnalista Diana Istrati despre podcasturile lansate recent. Din discuție cu ea, mi-a venit ideea unei colaborări cu Radio Moldova în acest sens, mai ales că e un vis la care am nutrit de mai mulți ani, dar care mi se părea irealizabil pentru mine, motivul fiind scările imense din fața instituției. Dar iată că pandemia mi-a dat o soluție, dacă pot spune așa, având posibilitatea de a realiza materialele la distanță.

Spre seară, Constanța insită să gătească alături de mama! Adoră să pregătim sarmale împreună, ea fiind cea care deprinde arta de a le răsuci în foi de varză murată, iar eu in viță de vie. Gătitul împreună e ca și jocul, pe Constanța o încântă procesul de creație, iar eu și Ion avem bucuria de a vedea ceva ieșit din mînuțele ei.

Vineri

În sfârșit e vineri! Imediat după micul dejun am avut o discuție cu Stella Jemna, persoana care m-a inițiat în podcasturi și a fost mentorul meu în programul ”Femei cu idei”. Subiectul a fost cu referire la modalitățile de promovare a acestui produs media, dar și despre oportunitățile de finanțare, criteriile de eligibilitate, precum și procedura de aplicare pentru anumite programe în acest sens. Un lucru e cert, pentru a avea rezultate frumoase, necesită multă muncă, efort și devotament!

Lucrurile de care aş vrea să mă bucur la acest sfârșit de săptămână ar fi în primul rând lumina soarelui. Aș vrea să mai profit din plin de muzică, de poveşti, de cărţi, de burgeri, de film, și desigur de tehnologie, lucru inevitabil de altfel.

Ce bine că peste două zile vine primăvara, iar plimbările în aer liber vor fi la ordinea zilei de această dată. Nu aș vrea ca și în această primăvară covidul să reverse același haos peste meleagurile țării, dar și peste mine personal. Cum ne-a influențat viața știm, vedem și simțim la tot pasul. Ceea ce nu știm, și nu știe încă nimeni de altfel este când va capitula acest virus? Și de ce costul acestuia este atât de mare? ... întrebări la care cu greu vom putea găsi vreun răspuns.

Rezultatul izolării sociale, al distanțării față de rude, de părinții de la țară, îmi provoacă o grijă aparte pentru toți cei dragi. Acestea sunt legate de frica unei eventuale carantine, a nesiguranței noastre profesionale, financiare, dar și temerile legate de nivelul de trai și de a te ști în siguranță în această țară. Să lăsăm totul în grija Domnului căci El le va rezolva pe toate!

Deja mai bine de 10 ani, am mi-am făcut tradiția ca în fiecare seară să sun acasă, să aud glasul mamei să știu că sunt bine cu toții. Poate că nu am prea multe calități, dar respectul și iubirea față de părinți, față de mamă, ființa care mi-a dat viață, este una dintre ele...