Golubeva, care ne-a spus mai recent într-un interviu că urmărește îndeaproape scena politică moldoveană mai ales în ultimii doi ani, opina în acel articol că președinta Maia Sandu va trebui în noul mandat să supravegheze ducerea la bun sfârșit a reformelor din justiție, care nu sunt deloc ușoare, iar ca să impulsioneze parcursul european va trebuie să asculte părerile mai multor oameni competenți din societatea civilă.
„Încrederea ar trebui cultivată nu doar în cercul restrâns al organizațiilor care sunt apropiate administrației prezidențiale, ci al unei rețele mult mai largi de cetățeni dedicați și competenți care sunt gata să lucreze la transformarea felului cum se guvernează”, opina Golubeva.
Marija Golubeva
Fosta ministră de interne de la Riga, aflată în conducerea institutului Baltic Initiative on European Reform și colaboratoare CEPA, ne-a oferit detalii despre această opinie și altele într-o discuție purtată la 14 noiembrie.
- Despre importanța și riscurile reformei din justiție: „Vettingul judecătorilor este un proces care zguduie multe alianțe din interiorul elitelor politice, și asta nu doar în țări autoritariste, ci și în cele democratice. Dar asta este un efect colateral de care trebuie să ținem seama, să nu ne sperie, dar să știm că există și să fim și mai atenți la felul cum se desfășoară procesul, cât de repede merge și cum putem să îl facem mai eficient.”
- Despre criza de personal din structurile moldovene de stat care se ocupă cu integrarea europeană, datorată inclusiv emigrației masive: „Letonia nu a avut niciodată o problemă de asemenea proporții (în pregătirea aderării), pentru că și atunci când a intrat în UE, în 2004, cetățenii ei au trebuit să aștepte câțiva ani până să poată merge la muncă liberi în țări din UE. Moldova este într-o situație unică, pentru că mulți cetățeni ai ei au pașaport românesc, așa că pot pleca la muncă atunci când vor. Uniunea Europeană ar trebui să acorde atenție salariilor oamenilor din aceste structuri, cel puțin celor direct implicați în integrarea în UE.”
- Despre „reciclarea” oamenilor valoroși plecați din politică: „Cred că există oameni care au lucrat la reforme cam în ultimii cinci ani și care ar putea fi aduși înapoi, ca experți, în posturi de consilieri. Îmi vine în minte noul think tank fondat de fosta prim-ministră Natalia Gavrilița, de exemplu, dar și alții, ale căror poziții de cetățeni sunt pro-europene și pro-integrare, și care au creiere valoroase, chiar dacă nu mai sunt activi, politic.”
- Despre modul concret cum se implică Rusia în viața politică moldoveană, inclusiv la alegeri: „În Rusia există o competiție antreprenorială, cu diferiți actori care au idei diferite despre cum se pot destabiliza țările percepute ca ostile, iar guvernul decide cui să dea grantul, cui să dea banii. Pe de altă parte, nu cred că există un singur plan cuprinzător, coordonat. Este mai util să privim fenomenul ca pe o serie de acțiuni, unele realizate de aliații Rusiei în Moldova, altele de agenți obscuri pe net etc.”
- Despre folosirea „sperietorii” LGBT în discursul electoral din țări ca Moldova sau Georgia și despre cât de răspândită este această fobie în societate. „Această retorică nu vine niciodată de la masele largi de oameni, ci de la oameni care se ocupă de politică și de manipularea ideologică, ce vor să distragă atenția de la probleme mult mai serioase. Să ne amintim că în Rusia, legile privind „propaganda LGBT” au fost adoptate în 2012, pe fondul protestelor din Piața Bolotnaia, când revenirea lui Vladimir Putin la putere era contestată de o parte a elitei liberale. Iar acest „manual” este folosit mereu. Argumentul că Europa ne va văduvi de valorile tradiționale este o narațiune manipulativă tipică folosită acum și în Moldova. Trebuie să fim conștienți unde își are rădăcinile și ce urmărește. O explicație este încercarea Rusiei de a menține o zonă gri aproape de granițele sale, de a nu permite țărilor din jur să se integreze în UE. Pentru asta Rusia a fost în stare să meargă la război, în Ucraina. Sigur, oamenii au un anumit nivel, relativ redus, de prejudecată (față de LGBT) în țările din Europa de Est, iar asta ne va da de lucru. Dar impulsul (negativ) vine de la politicieni, nu de la oamenii de rând”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te