Mașini de calcul performante pentru contabilele din colhozul „Viața nouă”, raionul Orhei

Participanții la conferința de la Chișinău, în laboratorul specializat al Institutului de fizică și matematică. De la stânga la dreapta: dr. N. Goriunova (Leningrad), candidat în științe Iu. Popov (Moscova), dr. M. Podo (Franța), dr. S. Hilsum (Anglia), 22 septembrie 1963

Despre semiconductori în RSS Moldovenească a început să se vorbească tot mai pe larg la începutul anilor 1960. Presa a popularizat cu pasiune această temă de mare interes academic și economic.

În proiectele de cercetare a fenomenului semiconductorilor la scară pan-unională au fost atrași și cei mai valoroși oamenii de știință de la Chișinău.

Printre pionierii acestor investigații științifice erau cercetătorii din laboratorul specializat al Institutului de fizică și matematică al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În septembrie 1963 Institutul a găzduit „o consfătuire unională cu privire la compușii semiconductorilor”. La conferință au participat savanți din marile centre academice din Moscova, Leningrad, Kiev, Harkov, Novosibirsk, precum și din 11 țări occidentale.

Consfătuirea a reprezentat o primă recunoaștere a efortului științific al școlii semiconductorilor de la Chișinău.

În prim plan contabila E. Tcaci, operatoare la mașina de calcul din colhozul “Viața noua”, raionul Orhei. „Cultura Moldovei”, 29 septembrie 1963.

Nu mult după aceasta s-a văzut și legătura dintre știința semiconductoarelor și activitatea la locul de muncă. Spre uimirea lor, contabilele din colhozul „Viața nouă”, raionul Orhei, au primit într-o bună zi câteva mașini de calcul mai puțin obișnuite, similare unor mașini de dactilografiat. În scurt timp, munca grea și migăloasă a contabilității a devenit mai ușoară. De acum încolo, tinerele contabile au început să poarte cu mândrie titlul de „operatoare la mașina de calcul”.