Săptămâna trecută, în Germania, au avut loc numeroase demonstraţii. Unele prilejuite de sărbătorirea zilei muncii, 1 mai, altele îndreptate contra măsurilor restrictive privind răspîndirea coronavirusului.
Your browser doesn’t support HTML5
Mass-media şi politicienii în vizorul extremiştilor
La Stuttgart, de exemplu, au participat 6000 de manifestanţi la o demonstraţie în cursul căreia s-a cerut o relaxare a interdicţiilor. Deşi distanţa fizică nu a fost respectată, poliţia nu a intervenit.
Manifestanți la Berlin
La Berlin s-au desfăşurat 20 de demonstraţii, iar 5000 de poliţişti au fost prezenţi pe străzi pentru a interveni. Circa 200 de manifestanţi au fost reţinuţi în urma unor incidente violente sau pentru nerespectarea distanţei fizice de 1 metru şi jumătate.
Atacarea unei echipe a televiziunii publice germane (ZDF) de către un grup de mascaţi, a evidenţiat din nou faptul că la umbra pandemiei anumite persoane încearcă să impună cu violenţă punctul lor de vedere.
Poliţia nu a dat publicităţii detalii despre identitatea ideologică a atacatorilor şi nici despre ce anume i-a determinat să rănească cinci persoane ale echipei amintite.
În Piața Paris
Fără vreun incident s-a desfăşurat o altă demonstraţie din faţa Porţii Brandenburg (în Piaţa Paris). Acolo au fost arborate afişe cu mesaje mai mult decât ambivalente. Ele conţineau un amalgam retoric de critică socială, atacuri asupra mass-media şi incriminarea aliaţilor occidentali care au participat la eliberarea Germaniei de hitlerism. Imitând mişcarea de protest din Franţa, manifestanţii de la Berlin erau îmbrăcaţi în veste galbene. E greu de spus dacă aceşti manifestanţi împărtăşesc vreun ideal politic bine conturat sau dacă reprezintă vreo doctrină. Cert este că au încercat să-şi exprime indispoziţia faţă de sistemul din Germania, profitând de atenţia de care se bucură în aceste zile toate adunările publice care ignoră avertismentele de a evita grupuri mari de persoane.
Încercări de a împiedica presa să-şi facă treaba au avut loc şi la aşa-numitele „demonstraţii de sâmbătă” care nu sunt autorizate şi care de câteva săptămâni au loc în piaţa din faţa unui teatru berlinez (Volksbühne). Organizatorii acestor demonstraţii provin din grupări anti-vaccinare, conspiraţioniste şi ultraconservator-tradiţionaliste, opuse politicii guvernului federal german. Participanţii neagă sau relativizează pericolul de contaminare cu virusul corona. Invocând Constituţia, ei cer ridicarea interdicţiilor şi revenirea la normalitatea ante-corona.
Poliția, gata de intervenție
Organizatorii acestor demonstraţii au folosit internetul ca mijloc de comunicare şi coordonare. Profitând de anonimitatea virtuală, multe grupuri obscur-radicale au folosit reţelele de socializare pentru a-şi răspândi mesajele de instigare la ură. În acest context, a reapărut gruparea auto-intitulată „Orchestra loviturii de stat” („Staatsstreichorchester”). Marţi s-a aflat că gruparea a trimis ameninţări adresate unor deputaţi din Bundestag si din landtag-urile din Bavaria şi Mecklenburg Pomerania Inferioară, procuraturii din oraşul Schwerin şi unui birou de avocaţi din Berlin. Între destinatari se află şi nouă redacţii ale unor publicaţii. Ameninţările cu moartea din aceste mesaje se termină cu sloganul şi salutul nazist, „Heil Hitler” şi „Sieg Heil”.
Indiferent de forma lor de manifestare, scopul atacurilor contra presei sunt evidente. Ele nu urmăresc nimic altceva decât intimidarea unor jurnalişti şi impunerea unei viziuni contrare democraţiei şi pluralismului.