Duminică vor avea loc alegeri anticipate în Austria. Potrivit sondajelor, configuraţie politică nu se va modifica prea mult. Asta înseamnă, că fostul şef de guvern conservator, Sebastian Kurz, ar putea deveni noul cancelar. Dar aşa cum se prevede, va avea nevoie de un partener de coaliţie, iar acest partener ar putea fi din nou Partidul aşa-zis Liberal, FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs).
Your browser doesn’t support HTML5
„Maşini de radicalizare”
Alegerile anticipate au fost organizate în urma demisiei guvernului în luna mai. Demisia a avut loc în urma unui scandal politic, legat de ex-liderul FPÖ-ului, Heinz-Christian Strache. Acesta a promis unei presupuse nepoate a unui oligarh rus contracte guvernamentale în schimbul sprijinului financiar pentru partidul său, înainte de alegerile generale austriece din 2017. În pofida acestui scandal, în care a fost implicat partidul naţionalist-autoritar al lui Strache, duminică 20 la sută din electorat intenţionează să voteze cu FPÖ.
Ascensiunea unor partide şi grupări considerate radicale de dreapta, a alarmat opinia publică europeană.
În această categorie intră atît FPÖ-ul, cît şi Alternativa pentru Germania (AfD) sau Rassemblement National (fostul Front Naţional) al lui Marine le Pen din Franţa. Despre toate aceste partide s-a tot scris. S-au analizat cauzele succesului lor şi s-a arătat că reprezintă un pericol pentru sistemul democratic pe care-l contestă. Mai puţin s-a vorbit despre grupări neorganizate în partide politice, dar foarte active în ceea ce priveşte influenţa asupra opiniei publice.
Coperta volumului „Maşini de radicalizare”
Cercetătoarea Julia Ebner a publicat acum o carte în care descrie tocmai activitatea acestor grupuri care acţionează, în primul rînd, în spaţiul virtual. În această carte, intitulată, „Maşini de radicalizare. Cum utilizează extremiştii noile tehnologii pentru a ne manipula”, Ebner prezintă mecanismele, metodele şi succesele propagandistice ale grupurilor amintite. A reuşit să înţeleagă cum este folosit internetul pentru a recruta islamişti, radicali de dreapta sau anti-feminişti. Timp de doi ani, autoarea a cercetat atît spaţiul virtual, cît şi cel real, reuşind să pătrundă sub şase identităţi false în cîteva reţele active. Metodele de indoctrinare sînt multiple. În timpul primelor contacte ideologia propriu zisă este camuflată.
Într-o conferinţă, ţinută la Institutul „Karl Renner” din Viena, Ebner a relatat cum a reuşit să pătrundă în reţelele extremiste, ce a aflat şi cum ar putea fi combătut radicalismul politic. Literatura şi arta, mass-media şi mai ales televiziunile, crede ea, ar fi cele mai bune instrumente de combatere. Sigur, asta este adevărat, dar e mai degrabă o dorinţă naivă, pentru că virusul extremist a contaminat, între timp, chiar şi pe cîţiva scriitori.
* Julia Ebner, Radikalisierungsmaschinen. Wie Extremisten die neuen Technologien nutzen und uns manipulieren (Maşini de radicalizare. Cum utilizează extremiştii noile tehnologii pentru a ne manipula), Editura Suhrkamp, Berlin 2019