Your browser doesn’t support HTML5
Mesajul lui Putin a vizat separatiștii din Europa (Cristian Unteanu/Adevărul.ro)
Mesajul transmis de Putin prin recunoașterea unilaterală a independenței provinciilor Donețk și Lugansk era deja „promovat asiduu pe site-urile de socializare” și întărit de câteva personaje politice din România precum Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, ambii legați de Alianța pentru Unirea Românilor, arată Mihai Duță în revista Newsweek. Sputnik a pregătit demult ziua de ieri, susținut de „o turmă de troli, dar și de oi benevole (care)au dat share fără să-și pună măcar un minut mintea la lucru”, spune Duță.
Pentru Cristian Unteanu (blogurile Adevărul), mesajul lui Putin a vizat separatiștii din Europa. Mișcările separatiste și partidele lor au primit un precedent de întrebuințat : „Preluând puterea în zonele lor, anunţându-şi independenţa, pot ulterior cere recunoaşterea Moscovei şi a statelor sale satelite”, le-ar fi spus, indirect, liderul rus. De acum, nu mai e doar întrebare teoretică în cât timp „poate bascula situaţia într-o regiune sau alta, cum poate fi (...) destabilizată una sau alta dintre ţările europene şi cum, de facto, poate fi anihilată construcţia europeană, trimiţându-ne brusc în condiţiile care au creat baza necesară şi extrem de credibilă pentru cele două Războaie Mondiale”, scrie Unteanu.
Intrăm direct în iadul războiului generalizat
„Revendicarea teritorială bazată de date istorice şi configuraţii din trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat, readuce în actualitate principiul reîmpărţirii teritoriale şi refacerii frontierelor. Dacă asta se va petrece, intrăm direct în iadul războiului generalizat. Nu există o ţară din Europa care să nu aibă revendicări teritoriale care să poată fi foarte bine documentate cu hărţi din diverse perioade”.
„Un nou aranjament de securitate după modelul Actului Final de la Helsinki ar putea fi o soluție de luat în calcul”, scrie Armand Goșu în revista 22. Dar eventualele negocieri ar avea loc pe fondul revelației recente a lui Vladimir Putin, că Ucraina chiar contează pentru Statele Unite. Lucrl i-a devenit clar după după vizita la Moscova a șefului CIA. Imediat, diplomaților ruși li s-a cerut să pregătească un set de propuneri pentru negocierea unor garanții de securitate, concretizate în cele două documente transmise în decembrie Statelor Unite și Alianției Nord-Atlantice. Americanii au respins de plano pretențiile Rusiei, dar Goșu crede că Putin a putut selecta cu interes disponibilitatea părții americane de a discuta despre „indivizibilitatea securității” – acel principiu care spune că „securitatea fiecărui stat membru e legată de a celorlalți și că fiecare stat are un drept egal la securitate”. Cu o scurtă etapizare a relațiilor din Rusia și Occident de la momentul Helsinki până azi, Goșu încheie pe ideea că situația pe continentul european nu se va putea detensiona decât „prin noi tratate și acorduri”.
Editorialul revistei 22 spune că „Putin dorește ca influența Rusiei în lume să fie cât mai mare, (însă) în ultimul timp a făcut totul pentru ca ea să devină tot mai mică și ca greața față de metodele lui să sporească”. Andrei Cornea crede că liderul rus ignoră greșeala lui Stalin de a captura politic după 1945 toate teritoriile din Europa Centrală și de Est pe care le ocupase Armata Roșie în urma războiului. În consecință, tot ce obține acum Rusia e regruparea puternică a Occidentului pe poziții de „îndiguire”a Federației. „Va rămâne în istorie Biden ca un al doilea Truman? se întreabă editorialistul. Foarte posibil. (…)e greu de crezut că Putin își dorește ceva similar, dar ceva similar va obține”.